„Fată, femeie, alta”, de Bernardine Evaristo - poezia răscolitoare a unei lumi feminine queer

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Coperta cartii „Fata, femeie, alta”, de Bernardine Evaristo, câştigătoarea premiului Booker în 2019
Coperta cartii „Fata, femeie, alta”, de Bernardine Evaristo, câştigătoarea premiului Booker în 2019

Pentru aceasta poezie în proză, care spune poveştile a 12 personaje de culoare din Marea Britanie, interconectate prin diverse relaţii, inclusiv de rudenie, iubire şi abuz, Bernardine Evaristo a primit premiul Booker în 2019, alături de Margaret Atwood.

Fiecare poveste ridică zeci de întrebări despre identitate, activism, politici, clişee, privilegii, prejudecăţi şi conţine o densitate incredibilă de conflicte de idei şi de valori, din care se nasc indentităţi, unele în continuitate, altele discontinue şi altele cu totul noi, aşa cum este identitatea lui Claire, la care voi reveni. 

O lume queer, necunoscută celor mai mulţi dintre noi, dar în care vei respira cu sufletul la gură şi vei simţi empatie. Nu îţi va fi greu să te conectezi la acestă lume fiindcă noi însine avem o societate generatoare de traume de diverse tipuri şi intensităţi, vieţi developate în abuz şi discriminare, dacă nu în mod direct, cu siguranţă ca martori, dar şi poveşti de sclipitor succes şi reinventare, care în astfel de medii ostile reprezintă trimfuri vii ale umanităţii asupra prejudecăţii. 

Cele 12 poveşti imaginate de Evaristo sunt concise, precise şi răvăşitoare fiindcă, vă spuneam, sunt scrise folosind tehnici ale poeziei contemporane, deci au efectul zguduitor al poeziei asupra cititorului. Diverse, diferite, cu câteva puncte de intersecţie la nivel de rasă şi destin, poveştile femeilor portretizate de Bernardine Evaristo sunt o demonstraţie a „Efectului de fluture” (Butterfly Effect) în care totul contează şi îţi marchează viaţa: decizii, înteracţiuni, experienţe, care în mod evident, duc la poveşti de viaţă diferite. Scriitura curată şi diversitatea tipologiilor te ţin un cititor activ, implicat, nu cred că poţi să te plictiseşti. 

Aşa cum se precizează în prezentarea de pe coperta cărţii, personajele sunt în căutarea unui viitor, a unei case, a unei iubiri, a unei mame absente, a unui tată pierdut, a unei identităţi, a unui gen, a unei existenţe şi, în treacăt, a fericirii. Prin intermediul personajelor sale, romanul străbate 120 de ani de istorie a Marii Britanii.

Fiecare capitol este consacrat unui personaj care se dovedeşte legat de toate celelalte printr-o istorie de viaţă comună. De la o influenceriţă non-binară, până la o bătrână de 93 de ani care deţine o fermă din nordul Angliei, femeile acestea provin din medii şi familii diferite, nu au aceeaşi vârstă, dar toate îşi caută locul într-o societate rasistă, patriarhală şi homofobă.Poate că nu vei iubi aceste personaje, poate ca nu le aprobi comportamentul, dar vei simţi pentru ele empatie, compasiune şi pentru tot ceea ce fac rau, le vei ierta. 

Lupta celor diferiţi este „altfel”, însă rămâne epopeică, chiar dacă, pentru Evaristo, înseamnă decizii şi atitudini care evoluează în virtutea traumei şi consumului emoţional, nu a măreţiei. Dintre toate poveştile inventate de Evaristo, o reţin pe cea a lui Claire, care este victima unui viol în grup la 13 ani, şi care, izolând trauma şi lăsând în urmă propria identitate culturală, alege un rol pe care îl joacă impecabil, ajungând partener într-o multinaţională cu specific bancar, şi abia apoi, se căsătoreşte cu un aristrocrat blond, frumos, civilizat, britanic. Citiţi cartea şi aflaţi preţul pe care îl plăteşte Claire.  

La final, când tragem linia, suntem poveştile noastre de viaţă, dar ele derivă nu doar din rasă, care poate determina o parte consistentă din povestea fiecăruia, alături de asta fiind, de exemplu şi clasa socială, moştenirea genetică, abilităţi şi talente distribuite discrimnatoriu inclusiv în interiorul rasei, pare să ne spună Evaristo.  

„Atenţie, este o lume plină de nunaţe!”, şopteşte fiecare poveste, care domoleşte radicalismul şi ridică o întrebare: „De la un punct încolo, etichetele şi clasificările ar putea mai mult să încurce, decât să ajute?”. 

„Fată, femeie, alta” este o carte profundă, cu emoţie şi vigoare aşa cum numai literatura de top poate sa fie. O carte de nişă, dacă nu ar fi câştigat Booker Prize. 

Un interviu deştept cu Bernardine Evaristo, realizat de Ioana Bâldea Constantinescu puteţi vedea aici, pe youtube: https://www.youtube.com/watch?v=5QKI5opuB-s

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite