Şi iată că acum Radu Paraschivescu publică, la Humanitas, o savuroasă colecţie de tablete grupate sub un titlu ce i se datorează unui zelos şi de cursă lungă poet comunist (să precizăm că drepturile de autor sunt achitate, precizarea fiind mai mult decât necesară dat fiind faptul că în carte Radu Paraschivescu vorbeşte mult şi cu aplicaţie şi despre plagiate). Cartea se cheamă În lume nu-s mai multe Românii şi poartă şi un subtitlu şi el glumeţ, dar şi şfichiuitor deopotrivă, subtitlu scris cu majuscule şi pus între paranteze (planetei noastre asta i-ar lipsi).

O spun de la început. Cartea lui Radu Paraschivescu se citeşte pe nerăsuflate. Şi cred că se va înscrie „cu litere de aur“ (spun asta pentru a mă păstra în nota proletcultismului reactivat în ultimul deceniu al regimului lui Nicolae Ceauşescu) în ceea ce va însemna bibliografie obligatorie pentru oricine va dori să cerceteze feluritele aspecte ale guvernării PSD-ALDE, cu figurile şi personalităţile ei cele mai proeminente, din perioada 2018-2019. Işi dau rendez-vous şi se reîntâlnesc deopotrivă şi cu noi, cititorii, personaje malefice, bolnave, agramate, analfabete funcţional, imorale, amorale care parazitează viaţa zilnică a românilor. O fac să fie şi interesanţi şi veselă, şi tristă, şi insuportabilă deopotrivă. Personaje care numai aparent i-au luat locul lui Bulă. În realitate, Bulă era inofensiv, simpatic ceea ce în nici un caz nu s-ar putea spune nici despre Liviu Dragnea, nici despre Călin Popescu-Tăriceanu, nici despre Şerban Nicolae, Maria Grapini,. Victor Ciorbea sau Florin Iordache. Dar nici despre Lia Olguţa Vasilescu, nici despre prinţul ei consort Claudiu Manda, nici despre foştii miniştri ai Educaţiei Liviu Pop sau Valentin Popa, nici despre înlocuitoarea lor, Ecaterina Andronescu, nici despre George Ivaşcu şi Daniel Breaz care şi-au reunit eforturile spre a desăvârşi operaţiunea punerii la pământ a culturii naţionale, operaţiune inaugurată în vremea mandatului ministrului-Cancan, Lucian Romaşcanu. Cultură care, spre a cita titlul uneia dintre tabletele lui Radu Paraschivescu, A murit, dar nu e moartă. Urmând în felul acesta exemplul altui personaj de comă (iertată să-mi fie exprimarea neacademică), personaj pe nume Monica Tatoiu.

Toate aceste personaje şi încă multe altele, extrem de bine surprinse în splendoarea perniciozităţii lor depline de condeiul sau, mă rog, tastele computerului lui Radu Paraschivescu, probează adevărul cuprins în titlul altei excelente tablete - Nu orice om îi este jenă. Indivizii aceştia bântuie România, ne dau coşmaruri, reprezintă adesea punctul maxim a ceea ce Radu Paraschivescu a numit demult, în altă parte, prostitutio in integrum. Şi aceasta doar pentru că pot. Numai fiindcă trăiesc cu iluzia că un vot greşit care le-a adus la putere ori prostul gust care le-a conferit popularitate ar fi veşnice. Fără termen de garanţie, de râncezeală, de cădere în inutilitate.

Apar în cartea lui Radu Paraschivescu şi câţiva actori. La pozitiv se vorbeşte despre Marius Manole şi Oana Pellea, la negativ despre Arşinel, marele Parşivel care s-a dat în stambă la Digi 24, sau despre Florin Zamfirescu. Actorul care, în spaţiul românesc, pare să fie echivalentul ridicolului, din păcate nu şi al talentului lui Gérard Depardieu. Florin Zamfirescu, fostul rector, hélas, al UNATC şi halal de asemenea profesor a postat pe o reţea socială că Uniunea Europeană e o curvă satanistă.

Doamne păzeşte şi iartă(-i)!

Radu Paraschivescu - ÎN LUME NU-S MAI MULTE ROMÂNII (planetei noastre asta i-ar lipsi); Editura Humanitas, Bucureşti, 2019