În acest context, cercetătoarea Ioana Drăgulin a realizat o analiză complexă, atât cronologică cât şi statistică a evoluţiei sistemului naţional de decoraţii, pentru a înţelege stadiul actual al decernării distincţiilor naţionale.

”Decoraţii acordate de preşedinţii României în perioada 1991-2019” reprezintă o trecere în revistă a sistemului naţional de decoraţii al statului român care a fost reglementat legislativ la începutul anilor 2000, după schimbarea politică din decembrie 1989. Autoarea are meritul de a prezenta publicului larg o reconstituire istorică a evoluţiei sistemului de decoraţii, cât şi o analiză statistică şi grafică pentru a înţelege tradiţia începută în vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza care continuă şi astăzi în baza Legii nr.29/ 2000.

Lucrarea este structurată în trei capitole, alături de prefaţă, cuvânt înainte, argument şi introducere, după cum urmează:

  1. De la reprezentarea momentelor marcante ale istoriei la crearea medaliilor;
  2. Sistemul naţional de decoraţii în vigoare; regimul juridic;
  3. Sistemul naţional de decoraţii contemporane; analiza datelor statistice.

Având o bază de documentare solidă, cercetătoarea Ioana Drăgulin a reuşit pe parcursul acestei lucrări să surprindă monografic ordinele naţionale, decoraţiile comemorative, decoraţiile militare de pace şi civile pe domenii de activitate în intervalul cronologic curprins între 1991 şi 2019 (n.a. sfârşitul primului mandat al preşedintelui României Klaus Iohannis) pe domenii de activitate, iar datele statistice sunt deosebit de utile pentru cei pasionaţi de evoluţia sistemului naţional al decoraţiilor, cât şi pentru viitoarele cercetări din acest domeniu, încă inedit publicului larg.

”Sistemul actual de decoraţii a fost gândit ca o expresie a continuităţii sistemului instituit în perioadele regimului monarhiei constituţionale”- precizează dr. Ioana Drăgulin.

În acest context, cercetarea a avut la bază două direcţii:

  1. realizarea unei prezentări a elementelor fundamentale care au permis organizarea sistemului naţional de decoraţii în perioada post-comunistă;
  2. identificarea, centralizarea şi analiza datelor statistice cu scopul de a înţelege stadiul actual al acordării distincţiilor naţionale.


Cele două aspecte menţionate mai sus îi dau acestei lucrări o notă de originalitate şi greutate astfel încât lucrarea doamnei cercetătoare Ioana Drăgulin este o contribuţie semnificativă în domeniul faleristicii, ştiinţa care se ocupă cu studiul decoraţiilor, crucilor şi semnelor onorifice.

În spaţiul românesc, arta medalisticii a început să fie exprimată destul de târziu (p.23), iar primele menţiuni le avem din perioada medievală când Sigismund de Luxembourg în calitate de Rege al Ungariei i-a conferit lui Vlad Dracul însemnul de cavaler al ”Ordinului Dragonului”. De asemenea, în 1700 Ţarul Petru I al Rusiei i-a conferit domnitorului Constatin Brâncoveanu Ordinul Sfântului Andrei. În perioada medievală, domnitorii români îşi răsplăteau dregătorii prin danii de pământ şi titluri nobiliare.

În secolul al XIX-lea apar în spaţiul românesc primele preocupări pentru instituirea unui sistem modern de recunoaştere a meritelor prin acordarea de distincţii. Astfel, primele menţiuni le avem consemnate din vremea lui  Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842) şi respectiv Gheorghe Bibescu (1843-1848) în Ţara Românească, iar în Moldova în timpul domniei lui Mihai Sturdza (1843-1849). În 1851, Barbu Ştirbei ar fi creat prima medalie românească - ”Destoinicie şi Osârdie”.

Crearea statului modern, după dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în Ţara Românească şi Moldova – drept domn, a constituit premisa realizării unui sistem naţional de decoraţii. Pro Virtute Militari (1860), Virtutea Militară, Devotament şi Curagiu, Ordinul Unirii (1864) au fost primele decoraţii emise în acest răstimp.

Carol I a obţinut în 1872 de la Poartă dreptul de a emite noi decoraţii, ordine şi medalii. Acesta va institui o gamă largă de ordine, medalii, semne onorifice şi cruci pentru militari şi civile care sunt analizate pe larg în lucrarea doamnei Ioana Drăgulin. Dintre acestea, amintim: Medalia Carol I (1906), Semnul Onorific al Ofiţerilor (1872), Bene Merenti (1876), Apărătorii Independenţei (1878), Medalia comemorativă rusă a războiului din 1877-1878 (1878), Crucea Comemorativă Elisabeta (1878), Medalia Serviciul Credincios (1878), Medalia Virtutea Militară de Război (1880), Ordinul Naţional Coroana României (1881).

De asemenea, în acest prim capitol autoarea a analizat schimbările survenite în sistemul naţional de decoraţii etapizat odată cu preluarea puterii de către comunişti (înlăturarea monarhiei constituţionale şi proclamarea Republicii Populare Române-30 decembrie 1947). Dacă între 6 martie 1945 (impunerea guvernului condus de dr. Petru Groza) şi 30 decembrie 1947 a fost o perioadă de tranziţie în sistemul naţional de decoraţii, după proclamarea RPR se va aplica modelul din URSS. Astfel, prin legea 114 din 13 aprilie 1948, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a RPR obţinea dreptul de emitere a decoraţiilor. În acest context, cercetătoarea a identificat trei etape în evoluţia decoraţiilor, explicitate pe larg în lucrare, după cum urmează:

  1. 1948-1964
  2. 1965-1977
  3. 1978-1989

În capitolul al II-lea, autoarea a realizat o amplă analiză legislativă pentru a creiona contextul legislativ de la începutul anilor 2000 care a stat la baza sistemului de acordare a decoraţiilor. Astfel, în baza articolului 5 din legea 29/2000 Cancelaria Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale este organismul care avizează propunerile pentru conferirea decoraţiilor de către şeful statului. 

Capitolul al III-lea dă greutate întregii lucrări întrucât Ioana Drăgulin a reuşit să realizeze o amplă analiză statistică şi grafică asupra ordinelor naţionale, decoraţiilor comemorative, decoraţiilor militare de pace şi civile pe domenii de activitate în intervalul cronologic curprins între 1991 şi 2019. Astfel, din datele centralizate de autoare pe parcursul acestei lucrări pentru Ordine Naţionale, Militare, Decoraţii Comemorative şi Civile pe domenii de activitate, rezultă că în perioada 1998-2019 au fost conferite circa 17.286 (p.279). 

Din punct de vedere al mandatelor prezidenţiale (p.281) cel mai mare număr de distincţii au fost conferite în vremea mandatului preşedintelui Emil Constantinescu în condiţiile în care au fost acordate numai medalii în număr de 190.412. Ultimul loc este ocupat de primul mandat al preşedintelui Klaus Iohannis (2015-2019) cu 1215 ordine şi medalii (p.281).

Tematica sistemului naţional de decoraţii reprezintă un preţios instrument de lucru care poate fi folosit pentru a înţelege mai bine dinamicile politice şi sociale care s-au dezvoltat în cadrul statului român–concluzionează cercetătoarea Ioana Drăgulin.

 Lucrarea”Decoraţii acordate de preşedinţii României în perioada 1991-2019” este o nouă apariţie editorială a editurii Muzeului Naţional Cotroceni care se adresează publicului larg pasionat de istorie, fiind totodată o incursiune în lumea fascinantă a faleristicii.