De ce s-a ales acest cuvânt? Ne explică organizatorii: invitatul oficial al celei de-a 20-a ediţii e grupul ţărilor nordice. Vor fi prezenţi nu mai puţin decât opt autori din ţările nordice (Suedia, Norvegia, Islanda, Finlanda, Danemarca).A sosit, astfel, momentul să-i avem alături de noi pe câţiva din numeroşii autori de literatură poliţistă nordică pe care Editura Trei i-a publicat în ultimii ani, în seria de literatură deschisă de „Millenium“, celebra trilogie a lui Stieg Larsson. Cele trei volume ale lui Larsson au fost un boom internaţional, începutul revelaţiei pe care avea să o stârnească în lumea întreagă literatura poliţistă scandinavă.

„O literatură foarte bogată de altfel, dar care a început să fie cunoscută şi tradusă masiv abia acum cinci-şase ani“, după cum ne explică directorul editorial Magda Mărculescu.

Cei doi autori suedezi ai romanului "Trei secunde", Rosllund&Hellström, cuplul danez A. J. Kazinski care semnează "Somnul şi moartea", islandeza Irsa Sigurdardottir ("Îmi amintesc de tine") care a mai fost în Romania, Anti Tuomainen, autorul finlandez al cărţii "Tămăduitorul" şi Salla Simukka ("Roşu ca sîngele"), şi ea tot finlandeză, autoare a unui thriller pentru adolescenţi care aduce în prim-plan un fermecător personaj feminin ce aminteşte de Lisbeth Salander - acestea vor fi vedetele targului de carte Gaudeamus. Lor li se alătură o tânără poetă suedeză de origine iraniană - Athena Farrokzad - care este considerată un copil minune al poeziei nordice, nominalizată în prezent la cel mai prestigios premiul literar suedez, Augustpriset, fiind de fapt singura poetă nominalizată vreodată la acest premiu, alături de Thomas Tranströmer, cel care avea să primească în 2011 Premiul Nobel pentru literatură, subliniază Magda Mărculescu.

Dincolo de cărţile nordice la modă la această ediţie a salonului de carte, vă recomand noile titluri din Biblioteca Polirom, mai puţin „cool“, ce-i drept: „O femeie iubită“, de Andreï Makine, „Teatrul lui Sabbath“, de Philip Roth. Şi, de ce nu?, cel mai recent roman tradus al lui Pamuk, „Cevdet Bey şi fiii săi“.