Criticul şi istoricul de artă Victor Ieronim Stoichiţă, la librăria Humanitas de la Cişmigiu

Luni, 31 martie, de la ora 19.00,  la librăria Humanitas de la Cişmigiu, va avea loc întâlnirea cu criticul şi istoricul de artă Victor Ieronim Stoichiţă (64 de ani), profesor al Universităţii din Fribourg. Cu acest prilej, va fi dezbătut cel mai recent volum al său, „Efectul Sherlock Holmes.Trei intrigi cinematografice“, care face parte din „Seria de autor Victor Ieronim Stoichiţă“, apărută la Editura Humanitas.

Vor mai participa la eveniment: Anca Oroveanu, profesoară a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti şi director ştiinţific New Europe College - Institut de Studii Avansate Bucureşti; Ruxandra Demetrescu, profesoară a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti; Sorin Alexandrescu, profesor al Universităţii din Bucureşti şi director al Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI) şi Vlad Russo, redactor al Editurii Humanitas.

„Această carte, continuare a celei intitulate «Vezi? Despre privire în pictura impresionistă» (Humanitas, 2007), îşi propune să abordeze arta filmică drept parte integrantă a istoriei artei, sau mai bine spus a unei «arte a privirii». Ea abordeaza trei pelicule-cult, a căror temă reală este văzul, cu toate capcanele sale. Este vorba despre «Fereastra din spate» (1954–1955) şi «Femeia dispărută» (1937–1938) de Alfred Hitchcock şi despre «Blow-Up» de Michelangelo Antonioni (1966)“, a spus Victor Ieronim Stoichiţă despre volumul „Efectul Sherlock Holmes“.

Criticul şi istoricul de artă a mai adăugat: „Aceste trei filme sunt analizate în lumina raportului dintre voyeurism, erotism şi delict. Modul specific în care Hitchcock glosează pe marginea acestui raport se confruntă aici cu solidele cunoştinţe pe care regizorul le avea despre arta «imaginilor fixe» din timpul său; în primul rând, cunoştinţele sale picturale. Se au în vedere, de asemenea, aluziile – adesea ironice – ale filmelor sale la structurile mixte formate din cuvinte şi imagini, pe care le găsim în publicaţiile populare ale romanului poliţist ilustrat (şi în primul rând la romanele lui Conan Doyle, ce îl au ca erou pe Sherlock Holmes), precum şi trimiterile transparente la psihanaliza freudiană“. 

Specialist în istoria artelor, Victor Ieronim Stoichiţă este, din 1991, profesor la Universitatea din Fribourg, Elveţia. De asemenea, a fost profesor invitat la Universităţi precum: Sorbona (1987), Göttingen (1989-1990), Frankfurt (1990), Harvard (2005-2007) şi cercetător asociat al unor importante instituţii internaţionale, printre care: Institute of Advanced Study (Princeton), The Getty Center (Los Angeles), Wissenschaftskolleg zu Berlin, Max-Planck-Institut für Kunstgeschichte (Roma), Center for Advanced Studies in Visual Arts (Washington).

În februarie 2007, acesta a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, iar în 2011 cel de Doctor Honoris Causa al Universităţii Catolice din Louvain. Din 2012 este membru al Academiei Naţionale Italiene „Dei Lincei“.

În „Seria de autor Victor Ieronim Stoichiţă“ au apărut, la Editura Humanitas: „Creatorul şi umbra lui“ (2007), „Vezi? Despre privire în pictura impresionistă“ (2007), „Ultimul carnaval. Goya, Sade şi lumea răsturnată“ (2007), „Pontormo şi manierismul“ (2008), „Scurtă istorie a umbrei“ (2008), „Experienţa vizionară în arta spaniolă a Secolului de Aur“ (2011), „Efectul Pygmalion. De la Ovidiu la Hitchcock“ (2011), „Instaurarea Tabloului. Metapictura în zorii Timpurilor Moderne“ (2012), „Efectul Sherlock Holmes. Trei intrigi cinematografice“ (2013).