Cine sunt „Oamenii mari care au făcut România Mare“

Lucia Hossu-Longin

Cartea „Oamenii mari care au făcut România Mare“ de Lucia Hossu-Longin, lansată la ICRVolumul „Oamenii mari care au făcut România Mare“ de Lucia Hossu-Longin va fi lansat, miercuri, 28 noiembrie 2018, de la ora 18.00, la Institutul Cultural Român.

Volumul „Oamenii mari care au făcut România Mare“  publicat la Editura Hyperliteratura este o panoplie a marilor personalităţi care au făurit statul naţional român, părinţii fondatori ai Marii Uniri. Alături de autoarea Lucia Hossu-Longin, la lansare vor participa Andrei Ruse, scriitor şi managerul editurii Hyperliteratura , prof. dr. Dumitru Preda, istoric, Ioana Diaconescu, scriitoare, Teodor Hossu-Longin, coordonatorul volumului.

„Ştiam din episoadele pe care le-am dedicat închisorii de la Sighet, ca spaţiu concentraţionar pentru elita autohtonă, că aici au fost exterminaţi marii artizani ai Unirii, începând cu Iuliu Maniu, Alexandru Lapedatu, Daniel Ciugureanu, Ion Pelivan, generali ai Marelui Război, printre care Henry Cihosky, istorici ca Ion Nistor şi Ioan Lupaş, care au auferit ani grei de detenţie. Academicianul Ioan Lupaş a fost literalmente bătut la Sighet. Peste viaţa şi faptele lor s-a aşternut lespedea uitării. Doar câteva muzee judeţene de la Cluj, Oradea, Arad, Sibiu, Baia Mare, Sighet, Alba Iulia mai păstrează săli ale generaţiei eroice, ale generaţiei care ne-a dat o ţară.

Aşa s-a născut proiectul Oamenii mari care au făcut România Mare, unind documente şi mărturii din muzee rurale (Băseşti, Şişeşti, Sălişte, Bădăcin, Sântimbru, Giuleşti, Răşinari, Ciucea, Agriş), vocile unor compatrioţi care îşi amintesc biografiile părinţilor fondatori, ale istoricilor prestigioşi care vin în întâmpinarea Centenarului cu lucrări şi cercetări noi“, mărturiseşte autoarea Lucia Hossu-Longin.

Scrisoarea  deschisă a lui Lician Pintilie adresată „Memorialului Durerii” la sărbătoarea evenimentului „100 de filme – 10 ani de la prima difuzare”:

Noi, românii, am stat aproape jumătate de veac la adăpostul unei imagini mincinoase şi convenabile, o imagine impostură, o dulce imagine mioritică din care am muls toate beneficiile posibile.
Care este acea imagine impostură, matcă proteguitoare a bunei noastre conştiinţe?
Românul e un un blând, n-a opus nicio rezistenţă sălbaticei agresiuni comuniste, nu e în firea lui să răspundă la violenţă prin violenţă.
Mitul acestei supuneri a convenit şi astfel a început producţia industrială de conştiinţe româneşti, cu minciuna bine însuşită.
Această minciună (nimeni nu a crâcnit în front) înălţată la rang de fatalitate, printr-o solidaritate naţională, ne-a izbăvit de răspundere şi ne-a inocentat pe toţi. Mai mult decât atât: ne-a făcut pe toţi apţi de orice tranziţie, pentru că nu există referinţe morale atâta vreme cât laşitatea a fost generală.
Dacă rezistenţă n-a existat, absolut orice e posibil. Orice se poate justifica. Orice – şi mai grav – se va putea justifica de-acum încolo, căci românul nu e numai blând, dar mai e şi şmecher.
Meritul uriaş al „Memorialului Durerii” e că a demascat – cuvântul trebuie reabilitat şi refolosit – o minciună istorică monstruoasă, la care am participat, mai mult sau mai puţin, cu toţii.
„Memorialul Durerii” revizuieşte integral această imagine umilitoare şi nedreaptă. Este absolut răvăşitor să afli că românii au avut una dintre cele mai consistente rezistenţe anticomuniste din Est.
Vechi sceptic ricaneur, sunt gata să revizuiesc, la rându-mi, unghiul de băşcălie dureroasă din care mi-am îngăduit să privesc destinul poporului român.
Tentativa „Memorialului Durerii” mă emoţionează profund.
Poate că, la urma urmei, nu Mitică este eroul nostru naţional. Cine ştie?
La mulţi ani, din adâncul inimii. Lucian Pintilie (Scrisoarea a fost difuzată în emisiunea din 21 octombrie 2001)

Din 1991, Lucia Hossu Longin a început  realizarea serialului documentar „Memorialul Durerii” , care a ajuns în prezent la peste 200 de episoade difuzate, serial consacrat spaţiului concentraţionar românesc şi rezistenţei românilor în faţa comunismului. Serialul a fost achiziţionat şi de Arhivele Hoover din SUA şi de Biblioteca Congresului din Washington. Episoade din serial, dar şi alte filme documentare ale autoarei au fost selecţionate la marile festivaluri de televiziune de la Monte Carlo, Biarritz, Prix Europe sau Prix Italia. Episoade din „Memorialul Durerii” au fost difuzate şi pe TV5, în Franţa, la Videoteca din Paris sau de Televiziunea Franco-Germană ARTE.

A realizat numeroase documentare care au fost selecţionate la festivaluri internaţionale: „Hobiţa lui Brâncuşi”, „România versus Cheng”, „Visul” (portret Liviu Ciulei), „21 de fotograme care au intrat în istorie”, „Cardinalul Iuliu Hossu”, „Sebastian” (selecţie la Prix Italia – 2006), „Regele nu moare” (selecţie la Festivalul internaţional de Televiziune de la Biarritz, Franţa – 2009, Prix Italia – 2009 şi Premiul special al Juriului UCIN – 2009). Documentarul „Regele nu moare” a fost proiectat, în premieră, două seri consecutiv la Paris, în Teatrul „La Huchette”, unde se joacă de 50 de ani neîntrerupt Eugen Ionescu.

Volumul „Memorialul Durerii – O istorie care nu se învaţă la şcoală” şi colecţia de 36 de DVD-uri conţinând 36 de filme au apărut în aprilie 2007 la Editura Humanitas, prin colaborarea cu IICCR şi TVR Media. În iunie 2009 a tipărit volumul „Faţă în faţă cu generalul Ion Mihai Pacepa” la Editura Humanitas, iar în luna septembrie a aceluiaşi an i-au apărut cartea şi colecţia de 8 filme „Memorialul Durerii – Seria neagră” la TVR Media. În noiembrie 2013 a publicat „Memorialul Durerii – Întuneric şi Lumină” şi colecţia de 58 de DVD-uri editată de TVR Media şi TVR 2, la Editura Humanitas. Volumul prezent, „Oamenii mari care au făcut România Mare” este o nouă filă a proiectului „Memorialul Durerii” şi are la bază o serie de emisiuni dedicate personalităţilor istorice care au contribuit enorm la Unirea din 1918.