Cinci biblioteci impresionante din istorie care au fost distruse
0
Încă din antichitate, setea de cunoaştere a omului a fost evidentă, dovada fiind că unele dintre cele mai impresionante biblioteci din istorie au fost construite începând cu această perioadă. „Adevărul” prezintă cinci dintre cele mai impresionante biblioteci din istorie a căror distrugere a însemnat o pierdere masivă şi iremediabilă de cunoaştere.
1. Biblioteca din Alexandria
Alexandria, unul dintre cele mai impresionante oraşe ale antichităţii, a fost fondat de Alexandru Macedon la sfârşitul anului 332 î. Hr, după cucerirea Egiptului.
Despre Biblioteca din Alexandria se crede că ar fi fost fondată de Ptolemeu I sau de Ptolemeu al ll-lea. Biblioteca avea zece săli mari şi camere separate de studiu pentru cercetători. Unul dintre cei mai cunoscuţi organizatori ai bibliotecii ar fi fost Demetrios din Phalera care ar fi strâns aproximativ 700.000 de cărţi. Secole la rând, biblioteca din Alexandria a fost cel mai reprezentativ punct de cercetare din lumea antică, aici adunându-se marii gânditori ai timpurilor, de la matematicieni la filosofi şi poeţi. În legătură cu felul în care biblioteca a dispărut, există mai multe teorii.
Biblioteca din Alexandria, de O. Von Corven (secolul XIX)
Persoana cel mai adesea învinuită pentru distrugerea bibliotecii din Alexandria este Iulis Cezar căruia, în timpul urmăririi lui Pompei, i-a fost tăiată calea în Alexandria. Pentru că era depăşit numeric, Cezar a ordonat ca navele din port să fie incendiate. Focul s-ar fi extins şi ar fi distrus şi o parte a oraşului unde s-ar fi aflat şi biblioteca. O altă ipoteză include ideea distrugerii treptate a mai multor manuscrise, cum ar fi în timpul Patriarhului Teofil, sau în momentul încăierării dintre creştini, evrei şi păgâni, când a fost ucisă şi vestita Hypatia. O altă vină îi este atribuită califului Omar care, în 640 d.Hr, când musulmanii au cucerit oraşul Alexandria, a decis că dacă biblioteca renumită pentru manuscrisele care conţineau, după cum se spunea, toate cunoştiinţele lumii, contraziceau Coranul, atunci trebuiau arse. Dacă nu îl contraziceau, atunci nu era nevoie de ele.
2. Biblioteca imperială a Constantinopolului
Biblioteca imperială a Constantinopolului a fost fondată de Constanţiu al II-lea, unul dintre cei doi fii ai împăratului Constantin cel Mare. Conştient de deteriorarea pergamentelor care conţineau texte timpurii, acesta a ordonat rescrierea acestora în noi pergamente, după cum informează historyofinformation.com. Mulţi istorici consideră că în această bibliotecă s-ar fi aflat şi o parte dintre textele care ar fi fost salvate din dezastrul de la biblioteca din Alexandria. Se crede că biblioteca imperială ar fi găzduit până la 100.000 de manuscrise.
Conform aceleiaşi publicaţii, se crede că textele antice greceşti la care astăzi avem acces, au ajuns la noi datorită prezervării lor în această bibliotecă.
Biblioteca Imperială a Constantinopolului a dispărut în urma celei de-a Patra Cruciade, când soldaţii creştini au asaltat Constaninopolul, furând ce era de valoare şi incendiind locurile. Locuitorii Constantinopolului au refăcut o parte din bibliotecă însă, în 1453, când oraşul a fost cucerit de otomani, biblioteca a fost distrusă definitiv.
3. Biblioteca lui Celsus din Efes
Biblioteca lui Celsus a fost construită în memoria unui consul roman şi guvernator al Asiei pe nume Tiberius Julius Celsus Polemaeanus. Fiul său a construit-o ca mormânt al lui Celsus, între zidurile bibliotecii aflându-se aproximativ 12.000 de manuscrise.
În anul 262, biblioteca a fost incendiată în timpul unei invazii a goţilor. Faţada a rămas în picioare, iar în secolul 4, în partea din faţă a fost construită o fântână care reflecta faţada, întreaga structură având o funcţie strict decorativă, după cum informează turkisharchaeonews.net
Faţada Bibliotecii lui Celsus
4. Casa înţelepciunii din Bagdad
Casa Înţelepciunii din Bagdad este cunoscută drept una dintre cele mai mari biblioteci din întreaga istorie a Asiei. Până în secolul XIII, când a fost distrusă, ajunsese să găzduiască documente din surse greceşti, lucrari din China şi India, precum şi cărţi din întreaga lume islamică.
În acest loc veneau traducători, oameni de ştiinţă, scribi sau scriitori, fiind deschis atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi. Aici se vorbeau limbi precum araba, persana, aramaica, greaca sau latina, după cum scrie ancient-origins.net. Casa Înţelepciunii din Bagad şi-a găsit sfârşitul când oraşul a fost invadat de armata mongolă condusă de Hulagu Khan. Aceasta i-a ucis pe toţi cei care i-au stat în cale, distrugând toate cărţile.
5. Biblioteca Universităţii din Nalanda
Una dintre cele mai vestite universităţi din antichitate a fost cea din Nalanda, situată în nord-estul Indiei de astăzi, despre care se crede că ar fi fost fondată în timpul dinastiei Gupta. Cea mai impresionantă parte a acesteia era biblioteca, un complex care găzduia sute de mii de manuscrise sacre, dar şi texte de gramatică, logică sau astronomie. Conform trekkerpedia.com, biblioteca era divizată în trei clădiri, fiecare fiind, la rândul său, împărţită în secţiuni.
Când ajunsese la apogeu, cu studenţi veniţi din Tibet, China şi Persia, universitatea a fost prădată de conducătorul musulamn Bakhtiyar Khilji, în 1193. Un istoric persan a descris, conform aceluaşi site, cum călugării au fost arşi de vii şi decapitaţi pentru stârpirea budismului.
Cât despre bibliotecă, legenda spune că ar fi ars vreme de trei luni, timp în care cerul devenise gri din cauza fumului dens.
Se încarcă comentariile...
