Cele mai căutate cărţi la Târgul de carte Gaudeamus

Cele mai căutate cărţi
la Târgul de carte Gaudeamus

Cea de-a 25-a ediţie a Gaudeamus s-a încheiat duminică seara

Printre cele mai râvnite cărţi de vizitatorii ediţiei din acest an a târgului Gaudeamus se numără „Orice om îi este teamă”, de Radu Paraschivescu şi „21 de lecţii pentru secolul XXI” de Yuval Noah Harrari. Cea de-a 25-a ediţie a târgului de carte Gaudeamus este considerată cea mai de succes de până acum, după cum a spus la decernarea premiilor târgului, academicianul Răzvan Theodorescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Duminică, în ultima zi a ediţiei aniversare a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus, au fost acordate premiile ediţiei 2018. Trofeele Gaudeamus, acordate în urma voturilor publicului, au fost acordate editurilor Humanitas (locul 1), Polirom (locul 2) şi Nemira (locul 3). Tot publicul a stabilit şi care a fost „cea mai râvnită carte a târgului”, câştigătoare fiind „Şase poveşti cu draci”, de Igor Bergler, apărută la editura Litera.

Pentru prima dată, premiul de Excelenţă, în valoare de 10.000 de lei, acordat de organizatorii târgului, Radio România, a fost decernat mai multor edituri: Prut, Ştiinţa, Arc, Cartier, Şcoala Ardeleană şi Casa Cărţii de Ştiinţă.

Paraschivescu şi Harari, în topurile Humanitas şi Polirom

La editura Humanitas, „Orice om îi este teamă”, cel mai recent volum semnat de Radu Paraschivescu, a fost cea mai vândută carte.  O radiografie a politicii româneşti prin intermediul unei analize a limbajului folosit de politicienii din actuala coaliţie de guvernare, „Orice om îi este teamă” este numită de autorul ei şi „cartea-parastas” a României ultimilor doi ani, în care PSD-ul s-a aflat la cârma ţării. Cartea lui Paraschivescu a fost urmată de volumul lui Lucian Boia, „De la Dacia antică la Marea Unire, de la Marea Unire la România de azi". În clasament urmează „Aşteptând o altă omenire”, de Gabriel Liiceanu, „România, te iubesc”, volumul colectiv semnat de realizatorii emisiunii cu acelaşi nume, de la Pro Tv, respectiv de cărţile lui Andrei Pleşu, Ioana Pârvulescu, Horia-Roman Patapievici, Ana Blandiana, Dan C. Mihăilescu şi  Radu Vancu.

La Humanitas Fiction, cea mai căutată carte a fost „Tatuatorul de la Auschwitz”, de Heather Morris, urmată de "Hippie", de Paulo Coelho, respectiv de "Scara lui Iakov", de Ludmila Uliţkaia. Pe primul loc în preferinţele copiilor care şi-au înndreptat atenţia spre Humanitas Junior a fost „Pana lui Finist Şoimanul. Basme fantastice ruseşti", urmată de  volumul„De prin veacuri. Povestiri istorice şi legende populare pentru copii", de regina Elisabeta a României (Carmen Sylva).

La editura Polirom, în topul preferinţelor a fost israelianul Yuval Noah Harari, cu cel mai recent volum al său, „21 de lecţii pentru secolul XXI”, în traducerea Luciei Popovici. „Fontana di Trevi”, semnată de Gabriela Adameşteanu a fost următoarea preferată dintre cărţile de la standul Polirom. Topul editurii a fost completat de cărţi de Anton Cehov (O viaţă în scrisori. Corespondenţă. Volumul I-1879-1890 ),  Haruki Murakami (Pur şi simplu despre muzică- scrisă împreună cu Seiji Ozawa) şi Philip Roth (De ce scriem).

Cartea nepoatei lui Sadoveanu, în topul „Curtea Veche”

Pe primul loc in topul vanzarilor de la „Curtea Veche Publishing” s-a aflat una dintre cele doua noi carti pentru copii din colectia Povestile Cristinei – „O iarna de povesti” de Cristina si Alex Donovici, ilustrată de Annabella Orosz. Creatorii fenomenului online povestilecristinei.ro au revenit cu o carte de povesti de iarna cu personaje aparte. Locul doi în preferinţele cititorilor a fost ocupat de catre cea mai nouă carte de memorii apărută la această editură, „Ultima vară în Bretania” de Ada d’Albon, actriţa romancă de teatru stabilită la Paris, nepoată a lui Mihail Sadoveanu, fondatoarea Théatre de l’Orme. Un volum care parcurge istoria personală a autoarei, din casa anilor fericiţi, cu cascadele de flori, din fostul cartier Uranus şi până în balconul cât o gheretă din Paris, îngropat şi el în flori, unde, sub o tufă de crizanteme galbene, asteaptă urnele cu cenuşă fără ţară ale părinţilor.

La Nemira, „„Frumoasele adormite”, cel mai recent roman al autorului american Stephen King, scris împreună cu fiul său, Owen King, a fost cea mai vândută carte. Romanul celor doi porneşte de la întrebarea cum ar arăta lumea dacă nicio femeie nu s-ar mai trezi dintr-un somn, provocat  de o cauză misterioasă.  Cât despre editura Nemi, copiii au avut ca preferate „24 de poveşti de citit înainte de Crăciun”, de Brigitte Weninger şi Eve Tharlet, autoarele seriei „Aventurile iepuraşului Matei”.

Autobiografia lui Michelle Obama, frunaşă la editura Litera 

Cartea autobiografică a fostei doamne a Statelor Unite, Michelle Obama, „Povestea mea”, a fost prima în vânzările editurii Litera. În această carte, pentru prima dată, Michelle Obama descrie primii ani ai căsniciei sale, când încerca să găsească echilibrul între carieră şi ascensiunea rapidă în politică a soţului ei. Ne dezvăluie detalii intime din discuţiile pe care le-au purtat înainte de candidatura lui Barack Obama la preşedinţie şi impresii despre rolul pe care ea l-a jucat în campania lui electorală, ca o figură populară, dar şi foarte des criticată. Topul Litera este completat de cartea lui Igor Bergler, „Şase poveşti cu draci”, distinsă  de vizitatorii târgului, cu premiul  „Cea mai râvnită carte a târgului Gaudeamus 2018”, o carte în care Márquez se întâlneşte cu Borges, Kafka cu Goethe şi Eco cu Bulgakov.

Pe primul loc în vânzările de la „Litera mică”, se află „Crăiasa zăpezii”, de Hans Christian Andersen.

„Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri”, scrisă de Bogdan Bucur, se află pe primul loc în topul de la Gaudeamus al editurii Rao. Volumul reprezintă, conform autorului, „cinstirea acelora care, în marile clipe istorice, au înfăptuit visul milenar al tuturor românilor: întregirea României”. „Negustorul de manuscrise”, de John Grisham, şi „În lipsa preşedintelui”, de Bill Clinton şi James Patterson, completează topul editurii Rao.

„România Centenar”

Cea de-a 25-a ediţie a Târgului Internaţional de carte Gaudeamus, la care au participat peste 125.000 de oameni, a avut drept temă „România Centenar”, preşedintele de onoare al ediţiei fiind academicianul Ioan-Aurel Pop. Tema a fost ilustrată prin intermediul unui stand, organizat de Primăria Capitalei, în parteneriat cu Muzeul Literaturii Române, care a găzduit o colecţie de circa 600 de volume şi circa 50 de evenimente, printre care lansări de carte, dezbateri, lecturi publice.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: