Cât eşti dispus să rişti astăzi? Războiul lui Taleb cu inechitatea

Cât eşti dispus să rişti astăzi? Războiul lui Taleb cu inechitatea

Libanezul  Nassim Nicholas Taleb a studiat resorturile crizei economice mondiale

Unii ar spune că lumea se împarte în două categorii: învingători şi învinşi. De fapt, aşa cum ne spune Nassim Nicholas Taleb în „Când pielea ta e în joc”, publicată de Curtea Veche Publishing, cele două categorii sunt, din păcate, învingători şi victime.

Tu ţi-ai „pune la treabă” banii din contul de economii dacă s-ar ivi ocazia astăzi, sau i-ai lăsa acolo sperând că, poate-poate, Sfântul Aşteaptă va face vreo minune şi îi va înmulţi? Când apare o oportunitate te arunci cu capul înainte sau te întrebi cine are de câştigat cu adevărat din asta? Unii ar spune că lumea se împarte în două categorii: învingători şi învinşi. De fapt, aşa cum ne spune Nassim Nicholas Taleb în „Când pielea ta e în joc” (Curtea Veche Publishing, 2018), cele două categorii sunt, din păcate, învingători şi victime.

Aceasta este premisa de la care pleaca întregul concept social şi filosofic pe care Nassim Nicholas Taleb îl dezvoltă în cel mai recent bestseller internaţional al său, „Când pielea ta e în joc”. Unul dintre cei mai apreciaţi gânditori contemporani, Taleb şi-a dobândit faima de investitor de succes în anii ’80 şi ’90, aplicând epistemologia probabilităţilor pe piaţa de capital. Faima globală, însă, a venit la scurt timp după declanşarea marii crize financiare (şi mai apoi economice) de la finele anului 2007. Nassim Nicholas Taleb a fost unul dintre puţinii oameni care au prezis cu acurateţe colapsul pieţei imobiliare din Statele Unite ale Americii, criza bancară şi financiară şi întreg „uraganul” care a devastat economia mondială. El este cel care a introdus conceptul de „lebădă neagră” - un eveniment major, catastrofal chiar, care pare să apară de nicăieri, însă ale cărui cauze pot fi identificate cu uşurinţă după producerea acestuia.

A avea pielea în joc înseamnă a progresa

În noua sa carte, „Când pielea ta e în joc”, Nassim Nicholas Taleb urmează acelaşi fir al „asimetriilor din viaţa de zi cu zi” care, luate laolaltă, pot produce reacţii în lanţ şi genera pe termen lung inechitate socială, dezastre economice sau crize umanitare contribuind, în cele din urmă, la naşterea unei noi „lebede negre”.

Ideea centrală a cărţii este că societatea noastră este plină de asimetrii, de neconcordanţe, iar soluţia ar fi să nu existe profit fără riscuri, să nu existe privilegiaţi, indiferent de aria profesională în care activează; să se transforme, astfel, asimetriile în simetrii. Autorul identifică două tipuri de inegalităţi, de asimetrii: una tolerabilă de catre ceilalţi şi una intolerabilă.

Taleb oferă ca exemplu de inegalitate tolerabilă raportul dintre „oamenii obişnuiţi” şi cei percepuţi ca fiind „eroi”: Albert Einstein, Michelangelo sau Bob Dylan. Oamenilor le place să îi imite, să îi admire, iar succesul lor nu îi deranjează.

De cealaltă parte, Taleb identifică „inegalitatea pe care oamenii o găsesc intolerabilă, pentru că celălalt pare să fie exact ca ei, numai că a ştiut să manipuleze sistemul şi să obţină avantaje personale, privilegii nejustificate. […] Această categorie include bancherii, birocraţii care se îmbogăţesc, foşti senatori care devin complicii maleficei companii Monsanto […]. Pe lângă faptul că-i invidiezi, faima lor te enervează, iar simpla vedere a maşinii lor scumpe sau doar semiscumpe te amărăşte cumva. Toţi te fac să te simţi neînsemnat.”

Taleb este de părere că, dacă cineva îşi doreşte o parte dintre beneficiile, din posibila răsplată a unei activităţi, atunci acea persoană ar trebui să îşi asume şi riscurile – nu să îi lase pe alţii să ducă această povară.

A avea „pielea în joc”, spune Taleb, este un filtru care facilitează evoluţia individului, dar şi a societăţii. Doar o societate asumată poate progresa, se poate dezvolta. Unul dintre exemplele cele mai simple şi evidente pe care le oferă Taleb este cel al şoferului de camionetă pe autostradă. De ce nu sunt autostrăzile pline de şoferi nebuni care să provoace intenţionat caramboluri devastatoare? Pentru că o astfel de acţiune i-ar putea omorî şi pe ei. Au pielea în joc.

Taleb extinde teoria „skin in the game” şi către sfera politicului şi oferă ca exemple liderii politici care, de cele mai multe ori, nu sunt deloc afectaţi de propriile lor decizii. Autorul vine şi cu un  contra-exemplu, reprezentat de marii lideri din antichitate care, dacă voiau să declanşeze războaie, să rişte vieţile supuşilor, de cele mai multe ori ar fi trebuit să conducă ei înşişi armatele în luptă.  

Taleb oferă ca exemplu a perenităţii acestei teorii dispoziţii vechi de aproximativ 3800 de ani, din Codul lui Hammurabi: „Dacă un constructor ridică o casă şi acea casă se prăbuşeşte pricinuind moartea proprietarului, constructorul va fi condamnat la moarte.” Autorul completează acest exemplu trasând o paralelă cu tranzacţiile financiare moderne: „Cele mai bune locuri în care pot fi ascunse riscurile sunt <<colţurile>>, punctele slabe fiind acoperite sub aparen’a unor evenimente rare pe care le poate detecta numai arhitectul (sau traderul).”

Toţi oamenii ar trebui să sufere consecinţele propriilor acţiuni

 

„Când pielea ta e în joc” este o carte importantă şi pentru că (sau poate mai degrabă pentru că) este şi o apologie a responsabilizării mediului de afaceri şi a oamenilor care au grijă banii noştri – fie că este vorba de politicieni, bancheri sau managerii fondurilor de investiţii. Nassim Nicholas Taleb îi pune la zid pe cei care au scăpat „nevătămaţi” sau chiar au profitat de urma crizei economice declanşate în 2008. Managerii de fonduri de investiţii care au pierdut toţi banii clienţilor fără ca ei să fie afectaţi în vreun fel. Taleb îi acuză că, de cele mai multe ori, nu fac altceva decât să câştige sau să dea vina pe „lebăda neagră” pentru a scăpa fără probleme. Taleb este tranşant când vorbeşte despre asumarea consecinţelor: dacă rişti ori câştigi, ori vei fi ruinat. Toţi cei aflaţi în poziţii de putere trebuie să treacă prin aceleaşi experienţe prin care trec oamenii de rând care nu beneficiază de nicio plasă de proctecţie pentru ca societatea să poată progresa.

În definitiv, prin cartea „Când pielea ta e în joc”, Nassim Nicholas Taleb explică limpede şi argumentat un concept de care cu toţii ne lovim zi de zi: „Simetria pieii în joc este o regulă simplă fără de care nu pot exista corectitudine şi dreptate. Să nu aveţi niciodată încredere în cei care nu au pielea în joc. Fără acest concept, necinstiţii vor câştiga, iar greşelile lor nu îi vor bântui niciodată.” Sau, simplicând într-un registru tradiţional românesc, „ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.”       

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: