Când va fi lansat volumul „Capitala imaginată. Evoluţia Bucureştiului în perioada formării şi consolidării statului naţional român“, de Emanuela Costantini

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Capitala imaginată_Emanuela Costantini

Miercuri,de la ora 17.00, la sediul Institutului Italian de Cultură (Aleea Alexandru 41, Bucureşti), are loc lansarea volumului „Capitala imaginată. Evoluţia Bucureştiului în perioada formării şi consolidării statului naţional român (1830-1940)“, de Emanuela Costantini. Alături de autoare, la eveniment vor mai participa Aurora Firţa-Marin, George Onofrei şi Alin Ciupală.

Volumul „Capitala imaginată“,  prezentat în versiunea italiană (Rubettino Editore, 2016) la Institutul Italian de Cultură în 2017, a apărut în 2019 la Editura Polirom, în traducerea Aurorei Firţa-Marin, cu o prefaţă de Armando Pitassio.

Studiul istoricului Emanuela Costantini, profesoară la Universitatea din Perugia, rodul a zece ani de cercetări, prezintă, din punct de vedere istoric, economic şi sociologic, dar şi arhitectonic şi urbanistic, naşterea şi dezvoltarea oraşului Bucureşti din 1830 până în 1940. Evoluţia acestuia de la un mic sat la capitala României Mari coincide cu istoria şi transformarea ţării înseşi care, pe parcursul unui secol, a devenit dintr-o regiune neînsemnată a Statului otoman o importantă naţiune europeană. Acest volum oferă o explicaţie numeroaselor întrebări referitoare la structura urbană a capitalei României.

Capitala imaginată_Emanuela Costantini

Cum se schimbă un oraş după ce devine capitală? Cît anume din transformarea lui este urmarea dezvoltării socio-economice şi cît se datorează voinţei clasei politice de a face din el „oglinda ţării”, imaginea modelului de stat pe care doreşte să-l impună? Bucureştiul a devenit capitala României nou-constituite în 1862. Transformarea lui într-un oraş european a început însă înainte de această dată, arată Emanuela Costantini, care îi urmăreşte evoluţia de la conurbaţia tipică ţărilor supuse otomanilor la structura urbanistică şi arhitecturală ce avea să fie cunoscută ca Micul Paris al Balcanilor.

Călătorului rus sau apusean căruia i se întîmpla să treacă prin Bucureşti la începutul secolului al XIX‑lea oraşul i se înfăţişa ca un sat mare. Greu de zis unde se termina zona rurală şi unde începea cea urbană: nu era nicio diferenţă între cocioabele de lemn şi chirpici din sate şi cele din oraş, unde se găseau aceleaşi străduţe mîloase şi întortocheate. Bucureştiul se dezvoltase haotic şi, în absenţa unor reguli şi a unei graniţe vizibile, naturale sau artificiale, se extinsese nemăsurat, ca o caracatiţă, în zona rurală înconjurătoare.

Emanuela Costantini este cercetătoare specializată în istorie contemporană la Universitatea din Perugia. Este preocupată în principal de procesele de edificare a statului naţional în regiunea balcanică, în special în România. Cercetările sale actuale sînt centrate pe două teme: istoria urbană a României şi integrarea comunităţilor evreieşti în statul naţional român de la constituirea acestuia pînă la sfîrşitul anilor 1920. A mai publicat: Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran. Antiliberalismo nazionalista alla periferia d’Europa (2005).

 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite