Cea mai recentă carte a Alinei Mungiu-Pippidi, În căutarea bunei guvernări, răspunde la întrebarea „Cum au scăpat alte ţări de corupţie?” cu instrumentele ştiinţei sociale, oferind cititorului una dintre cele mai elaborate analize dedicate fenomenului.

Contextul discuţiei despre corupţie ca fenomen societal în post-comunism ţine, în primul rând, de un sentiment de frustrare. În secţiunea introductivă, Alina Mungiu-Pippidi aminteşte numeroase campanii anticorupţie, succesul lor fiind mai degrabă limitat. Acelaşi sentiment este împărtăşit şi de analize ale observatorilor internaţionali, care constată semi-eşecul politicilor anticorupţie în mai multe ţări cangrenate de acest flagel.

Se pare că avem o înţelegere tot mai bună a fenomenelor corupţiei, însă ne lipseşte o teorie a cauzelor şi o strategie pe termen lung a controlului corupţiei. Pe de altă parte, tonul acestui volum este moderat optimist – există societăţi care au reuşit diminuarea şi controlul corupţiei. Potrivit autoarei, factorii care se corelează pozitiv cu această evoluţie sunt mass-media independentă, sistemul judiciar independent, o societate civilă activă şi cetăţenii exigenţi.

Secţiunile cărţii semnate de Alina Mungiu-Pippidi acoperă definiţia şi tipologia corupţiei, un inventar al indicatorilor obiectivi şi subiectivi ai corupţiei, un istoric instituţional al democraţiilor consolidate în care corupţia este absentă sau redusă (Danemarca, Marea Britanie, SUA, Franţa), analize comparative între state şi, în capitolele de final, o schiţă etapizată a unei strategii anticorupţie robuste.

Consecinţele negative ale corupţiei sunt binecunoscute. Ţările în care diagnosticul corupţiei este sumbru se confruntă cu o serie de probleme: exodul personalului calificat (braindrain), scurgerea avutului public prin mijloace ilegale în buzunare private, absenţa investiţiilor străine, mai puţini bani pentru politici sociale, sănătate, educaţie, infrastructură şi, mai ales, stagnare economică. Din acest motiv, teoriile recente ale dezvoltării includ buna guvernare şi controlul corupţiei în lista de precondiţii ale prosperităţii.

Cartea Alinei Mungiu-Pippidi se adresează, mai curând, publicului specializat. În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte ţări de corupţie? nu poate fi ignorată de cercetători, în mod cert se va regăsi în bibliografiile oferite la departamentele de ştiinţe sociale din universităţi. În acelaşi timp, acest volum se adresează şi unei comunităţi mai largi, mă refer aici la magistraţi, tineri politicieni, jurnalişti sau publicul larg interesat de tema corupţiei. Aşa cum remarcă autoarea, „Lupta pentru controlul corupţiei nu a avut niciodată o miză mai mare şi mai mulţi oameni angrenaţi. Rămâne să producă şi rezultate”.