Andrei Chira: Nu vreau să mai fiu sărac. – Recenzie

„Nu vreau să mai fiu sărac“ nu este o carte despre bani, despre acumularea de capital ca reprezentare a bogăţiei. Cartea reprezintă calea către cunoaştere, către autodesăvârşire.

Printre paginile acestei cărţi vei descoperi un om care a avut curajul de a-şi asculta sufletul şi de a-şi transforma gândurile în cuvinte. Nu este uşor să dezvălui tuturor experienţa ta de viaţă, loviturile pe care soarta ţi le-a dat, dar este extraodinar să poţi spune tuturor_: _DA, am reuşit! Iată cum a fost posibil!

Un astfel de om este Andrei Chira, autorul cărţii „Nu vreau să mai fiu sărac“. În această carte autorul îşi pune sufletul pe tavă din dorinţa de a crea o carte de dezvoltare personală diferită, ancorată în realitate şi în contextul social românesc. Cartea este un proces terapeutic pe parcursul căruia a retrăit experienţe şi emoţii din trecut, lucruri pe care nu le-a dezvăluit nimănui.

Cu fiecare cuvânt aşezat pe hârtie, cu fiecare greşeală pe care a recunoscut-o, cu fiecare barieră dărâmată, Andrei Chira a învăţat cum să aibă mai mult curaj, mai multă încredere în sine, cum să-şi trăiască viaţa învăţând din fiecare experienţă tot mai mult. Astfel, a devenit mulţumit şi împlinit, considerând că a atins „bogăţia“.

Cu toţii ne dorim să ne bucurăm de bogăţie. Cu toate acestea, mulţi dintre noi nu ne dăm seama că bogăţia nu se rezumă la bani. Bogăţia înseamnă mult mai mult. Avem tendinţa de a considera că bogăţia este strâns legată doar de bani, deoarece trăim într-o lume în care _sărăcia nu este un viciu, este un adevăr_, precum spunea Dostoievski.

Sărăcia este o stare de fapt care i-a determinat pe foarte mulţi români să plece din ţară, să se chinuie printre străini pentru a putea câştiga o bucată de pâine pentru ziua de mâine.

Sărăcia este pumnalul invizibil înfipt în inima care sângerează grav. Pentru a smulge acel pumnal şi pentru a vindeca rana sângerândă, românii au fost nevoiţi să facă compromisuri, să accepte orice.

Sărăcia este o luptă pe care o duci în primul rând cu tine, apoi cu ceilalţi. Şi, pentru a o câştiga, într-o zi îţi spui ceea ce şi-a spus şi Andrei Chira:

„Nu.

Nu vreau să mă simt neputincios şi vulnerabil.

Nu vreau să mai bat din uşă în uşă, cerşind un loc de muncă.

Nu vreau să depind de dispoziţia altora.

Nu vreau să mai plâng de ciudă şi frustrare.

Nu vreau să mai fiu blocat pe cea mai jos treaptă.

Nu vreau să mă mai simt ca un sclav, forţat să accept orice doar ca să nu-mi pierd locul…

…Nu vreau să mai fiu sărac.“

Autorul ne dezvăluie în paginile acestei cărţi experienţa sa în drumul către bogăţie. O experienţă care a lăsat urme adânci în sufletul său, dar care l-a ajutat să înţeleagă că, pentru a descoperi adevărata faţă a lumii, pentru a-i observa problemele reale, trebuie să ieşi din lumea ta, din bula ta cum îi place acestuia să-i spună, şi să cunoşti o alta. Doar descoperind cum trăiesc alţii, prin ce greutăţi trec zi de zi, poţi să-ţi dai seama că, dincolo de bula ta există mult mai multe probleme, mult mai grave decât ale tale. Doar aşa vei înţelege cu adevărat cine eşti cu adevărat, ce ştii şi ce nu ştii, ce eşti în stare să faci pentru propria bunăstare, unde vrei să ajungi, dacă ceea ce ştii este greşit sau nu, că nu le ştii pe toate.

În acest proces de autocunoaştere şi autodesăvârşire autorul ne îndeamnă să ne definim valorile personale, deoarece nu poţi să reuşeşti în viaţă fără încredere în propriile forţe şi fără să-ţi asumi responsabilitatea pentru faptele tale.

În tot acest proces trebuie să ne dăm seama de câteva lucruri esenţiale. Ce ne dorim? Ce anume ne împiedică să ajungem acolo unde ne dorim? Ce înseamnă bogăţia pentru noi? Ce tip de bogăţie vrem? Ce fel de oameni vrem să fim?

Şi, dincolo de toate, trebuie să ne dăm seama că orice lucru ne poate fi de folos. Orice lucru învăţat ne poate ajuta să ajungem acolo unde ne dorim şi să devenim oamenii care vrem să fim, fiindcă:

„Orice formă de învăţământ ne formează ca oameni, ne lărgeşte orizonturile.“

Totodată este foarte important să avem curajul de a acţiona şi de a nu ne teme de eşec, fiindcă eşecul este doar o lecţie. Doar eşuând putem deveni mai buni în tot ceea ce facem.

Nu suntem perfecţi, avem o mulţime de defecte. Perfecţiunea nu există. Perfecţiunea este o iluzie. Prin urmare, trebuie să dăm dovadă de curaj:

„Curajul de a nu fi pe placul celorlalţi…

…Curajul de a ne accepta pe noi înşine, cu defecte, slăbiciuni şi vulnerabilităţi.

Curajul de a ne accepta fricile.“

Nu este uşor să-ţi croieşti propriul drum, să creezi, să porneşti de la zero într-o lume în care nu-ţi oferă prea multe oportunităţi. Dar nici nu este imposibil. Cu determinare, curaj  încredere şi respect faţă de propria persoană şi faţă de ceilalţi se poate.

În viaţă nimic nu este imposibil dacă îţi depăşeşti frica, prinzi curaj, îţi deschizi aripile şi zbori tot mai sus. Nimic nu este imposibil dacă ai răbdare şi ştii să-ţi alegi partenerul de drum potrivit.

Şi, dincolo de toate acestea, trebuie să te bucuri de tot ceea ce viaţa îţi oferă, de fiecare experienţă, de fiecare lovitură, de fiecare lecţie şi de fiecare om ce-ţi iese în cale.

„Câştigăm experienţă, învăţăm, ne îmbogăţim viaţa în fiecare zi pur şi simplu trăind-o…

…Întinde mâna şi apucă toată bogăţia pe care viaţa o are de oferit. Cu încredere şi curaj.“

Asta ne îndeamnă Andrei Chira să facem. Citind cartea _Nu vreau să mai fiu sărac_, o carte despre dezvoltare personală devenită mult prea personală, după cum însuşi autorul recunoaşte, veţi descoperi care sunt paşii care trebuie făcuţi pentru a descoperi adevărata bogăţie.

Poţi cumpăra versiunea tipărită de la eMag, Cărtureşti sau direct de pe site-ul autorului (andreichira.ro) cu autograf.

Dacă preferi varianta eBook, o poţi cumpăra din Google Play, Apple Books sau Kobo.

Succes!