Ambasadorul SUA la Bucureşti l-a elogiat public pe profesorul său, marele critic şi istoric literar de origine română Matei Călinescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Matei Călinescu (1934-2009)
Matei Călinescu (1934-2009)

Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, a povestit recent, la librăria Humanitas, despre profesorul său, scriitorul şi teoreticianul român Matei Călinescu, despre influenţa acestuia asupra carierei sale, în aşa fel încât „dacă nu ar fi existat inspiraţia pe care mi-a oferit-o Matei Călinescu nu aş fi fost azi aici şi, cu siguranţă, nu aş fi fost atât de bine pregătit pentru misiunea mea de ambasador în România“.

Editura Humanitas a organizat, săptămâna trecută, un eveniment dedicat publicării primelor trei volume ale seriei de autor Matei Călinescu, intenţionată a fi una de Opere Complete. Au fost prezentate cărţile "Un altfel de jurnal: Ieşirea din timp“, text inedit, "Portretul lui M“ şi "Viaţa şi opiniile lui Zacharias Lichter“.

„Am aşteptat să treacă cei şapte ani ceruţi de autor pentru ca paginile acestei cărţi cutremurătoare să poată fi la îndemâna tuturor”, a mărturisit Lidia Bodea, director editura Humanitas, conform News.ro.

La librăria Humanitas de la Cişmigiu, ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm, şi-a amintit de perioada studenţiei, de întâlnirea cu profesorul său Matei Călinescu. "Ca student la Universitatea din Indiana, în urmă cu 35 de ani, l-am avut ca profesor pe Matei Călinescu şi atunci când am început cursurile cu dumnealui nu ştiam nimic despre România. Subiectul cursului era mult mai amplu, cu accent pe marxism. Pe perioada studiilor, deşi nu pot spune că am devenit prieteni, am petrecut mult timp împreună pentru a înţelege cursul şi direcţia pe care dorea să mi-l imprime mie şi celorlalţi studenţi. Iar în cursul acelor conversaţii, atât de generoase acordate mie, am aflat multe despre România. Matei Călinescu mi-a prezentat muzica românească, literatura, istoria şi desigur nu mi-a ascuns nici perioada politică extrem de dificilă pe care o traversa România atunci, vorbim de anul 1981”.

Înaltul demnitar a făcut mărturisiri:

„A trezit în mine şi visul de a trăi şi lucra cândva în România. Aşa cum se întâmplă în viaţă, a trecut mult timp de atunci, am devenit membru al corpului diplomatic american şi mi-am petrecut o mare parte a carierei în Asia. Sunt extrem de recunoscutor pentru acei ani, atunci am cunoscut-o şi pe soţia mea Mari, care se află alături de noi. Dar sunt recunoscător şi pentru că mi-a permis în cele din urmă prin onoarea pe care mi-a făcut-o preşedintele Obama acum un an de a mă nominaliza pentru funcţia de ambasador în România.Dacă nu ar fi existat inspiraţia pe care mi-a oferit-o Matei Călinescu, nu aş fi fost azi aici şi cu siguranţă nu aş fi fost atât de bine pregătit pentru misiunea mea de ambasador în România.

Weekendul trecut, doamna Călinescu, l-am petrecut citind o serie de eseuri pe care mi le-aţi oferit în martie despre generaţia anilor 20, despre Mihail Sebastian, Mircea Eliade şi Emil Cioran şi ceilalţi, şi mi-au amintit că mai am atât de mult de învăţat despre bogăţia culturală şi bogăţia literaturii române, iar Matei Călinescu îmi ghidează eforturile de a o cunoaşte chiar şi astăzi”.

Matei Călinescu

Matei Călinescu s-a născut în 15 iunie 1934. În 1963, devine asistentul lui Tudor Vianu. Zece ani mai târziu, în 1973, părăseşte România şi începe cariera universitară americană. Anii pe care îi mărturiseşte în „Un fel de jurnal” sunt anii 1973-1981 şi nu sunt întâmplători: este anul plecării din ţară şi anul când primeşte cetăţenia americană. 2003 este anul morţii fiului său. Între 25 mai 2004 şi 8 iunie 2009 se petrece "Ieşirea din timp”.

"<Un altfel de jurnal. Ieşirea din timp> este o carte-construcţie, aşa cum, în întregul lor, cărţile lui Matei Călinescu sunt o construcţie”, a spus Lidia Bodea la librăria Humanitas de la Cişmigiu.

"Un altfel de jurnal” este şi un exemplu, o exemplară carte pentru ce înseamnă a fi un cititor profesionist, nu doar pentru că ai absolvit o facultate de profil, ci pentru că ai găsit că în nimic nu se reflectă condiţia umană mai perfect ca în literatură, ca în carte.

Sunt notaţii cu totul extraordinare aici. Matei Călinescu se depăşeşte pe el ca teoretician al literaturii”, a mai spus directorul editurii, Lidia Bodea.

Ion Vianu, fiul lui Tudor Vianu şi prietenul lui Matei Călinescu, prezent la eveniment, l-a evocat pe prietenul său: „În anii 1950, ani de dictatură teribilă, noi eram adolescenţi, şi în ciuda presiunii şi a teroarei în care trăiam, puteam fi oricând fi arestaţi, am petrecut momente minunate şi probabil cele de adolescenţă sunt cele mai frumoase. În acele veri de vacanţă ale anilor 50 o parte din existenţa noastră se petrecea în Parcul Herăstrău, unde existau câteva biblioteci publice unde puteai găsi literatura clasică, pe Tolstoi, Dostoievski, Cehov, şi chiar câţiva scriitori occidentali, Dickens sau Voltaire. Aceste biblioteci erau custodite în general de intelectuali daţi la o parte, care erau scoşi din viaţa literară, şi care, conform principiului socialist în care toată lumea trebuia să muncească, erau angajaţi în astfel de locuri. De pildă Vladimir Streinu era angajat la una dintre biblioteci. Veneau o serie de personaje pitoreşti!”.

"În cercurile literare din Bucureşti, Matei juca un rol cardinal, iar apariţia lui <Lichter> a fost o adevărată ruptură de trăznet într-un cer senin, în aşa măsură ieşea din canoanele obişnuite. Descrierea unui mistic saltimbanc şi actor în acelaşi timp cum este Lichter era de o originalitate totală. Succesul lui a fost extraordinar până când Matei a devenit însă un personaj interzis, pentru că exilul te făcea să dispari. Şi a dispărut câţiva ani buni până la reeditarea lui <Lichter> în 1994, când a reînnodat legătura cu ţara. În 2003, când a apărut <Portretul lui M>, această latură confesivă a personalităţii lui a apărut din nou foarte puternică. Cartea lui e un manual la situaţia unui părinte care se află în situaţia de a avea pe cineva drag în familie cu o problemă psihologică şi în acelaşi timp o carte de mărturisire personală. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu această carte, <Un altfel de jurnal>”, a povestit Ion Vianu, care l-a descris pe Matei Călinescu ca pe un om modest, sentimental.

"Mi-a fost atât de apropiat pentru că era un om extrem de moderat, departe de orice ideologie extremistă, era în acelaşi timp un om sentimental, un sceptic asaltat de emoţii, era un adevărat prieten, un om pe care puteai să contezi. Mă leagă de el o nestimată amintire”, a încheiat Ion Vianu.

"Sunt puse în pagini foarte nobil, curat, nu impetuos, nu patetic, idei despre stoici, despre Soljeniţîn, despre Mircea Ivănescu, despre alcolism, despre boema lor formidabilă, despre iubirea lui Nichita cu Gabi Melinescu, despre Borges şi matematica stângăciei, despre iubirea dintre Heidegger şi Hannah Arendt, pagini foarte bune despre relaţia Ernst Jünger şi Mircea Eliade, Ion Vianu, Dan Petrescu, Alexandru George, Lucian Raicu şi Sonia Larian, Angela Marinescu, Norman Manea, Mircea Martin, Ilinca Zarifopol, Vlad Georgescu, Nicolae Balotă. Este mult mai cuprinzător decât simpla fişă autobiografică.

În biografia şcolii de gândire Vianu, Matei Călinescu ca scriitor şi ca personaj al vieţii literare abia a decolat. Te învaţă ştiinţa de carte”, a comentat criticul literar Dan C. Mihăilescu.

Citeşte şi: Opera lui Matei Călinescu revine în atenţie printr-o serie de autor, lansată în prezenţa ambasadorului SUA

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite