Se ştie că Alexandru Moruzi era destul de strict când venea vorba despre încălcarea moravurilor. Interzisese hainele scumpe şi excesul de lux. Şi să nu uităm cât de drastic şi hotărât a fost în privinţa lui Alecu Văcărescu, poetul - pe care l-a lăsat să moară de foame şi frig!
La standul editurii Hoffman a fost expusă cea de-a II-a ediţie consacrată cărţii lui Ionuţ Niculescu intitulată „Directorii Teatrului Naţional din Bucureşti” (primii 44).
Am fost
înnebunit, transfigurat când am citit prima oară „Noaptea de Sânziene“, de fapt în întregime
proza fantastică a lui Mircea Eliade. Vedeam peste tot „semne“, mă plimbam obsedant pe
strada Mântuleasa şi pe străzile din jurul Căii Moşilor, îmi petreceam Ajunul şi
Noaptea de Sânziene în pădurea Băneasa, în preajma căreia locuiesc. Azi nu mă
mai încântă aceste „mituri, ghicitori, eresuri“...
Am
aflat noaptea trecută despre dispariţia fizică a lui Ancelin Roseti. Nepotrivit
moment. Lucra la o ultimă carte, pe care o şlefuise timp de 16 ani. Am vorbit
despre editarea ei, sper ca familia să aibă acest manuscris şi el să apară cât
mai repede.
Am plecat la mare cu gândul de a schimba ceva în ideea de gală. Când se
dau nişte premii, urmează în mod sigur o festivitate cu scenă, cu viori,
cu momente artistice.
Cu un titlu simplu, franc, emoţionant, „Ce mult v-am iubit”, actorul Răzvan Ionescu, între timp având şi importante studii teologice, publică la editura Creator din Braşov o primă parte a amintirilor sale despre oameni, locuri şi fapte cu care s-a întâlnit în viaţă.
Marea strategie a Imperiului Bizantin este una dintre lucrările ceva mai târzii ale lui Edward N. Luttwak, aceasta fiind disponibilă cititorilor internaţionali începând cu 2009. Până la publicarea primei ediţii a acestui volum, autorul a avut suficient timp să-şi demonstreze abilităţile academice, într-un mod inconfundabil, cu ajutorul primei sale lucrări, Lovitura de stat, ghid practic.
"Multă lume nu are nici măcar curajul să gândească cu
mintea proprie, darămite să mai şi deschidă gura. Dacă ar fi trăit în anii
comunismului, mulţi dintre contemporanii noştri nu ar fi îndrăznit nici măcar
să aprindă radio Europa liberă, chiar dacă prin preajmă nu s-ar fi găsit niciun
vecin care să-i toarne. Astăzi, nu are mai nimeni curajul să-şi dea
certitudinile peste cap punându-şi niscai întrebări cu privire la ele."
Ştiaţi ca actorul Bud
Spencer, simpaticul comisar Piedone, a scris o carte de aforisme filosofice?
Nici el nu ştia acest lucru. Este o invenţie a lui Ioan T Morar, care a
publicat o parte din ele în presa literară din perioada comunistă, scrise de el
însuşi.
Cu ocazia celebrării Centenarului Tratatului de la Trianon, un grup de
istorici au decis să dea viaţă volumului colectiv cu titlul „Tratatul de la Trianon şi destinul României Mari”, coordonat de profesorul Sabin Drăgulin.
Episodul XVII al podcast-ului Avangarda, cu Ionuţ Vulpescu, aduce în prim plan un interviu exclusiv şi inedit cu poetul, eseistul, traducătorul Ştefan Augustin Doinaş, într-un an în care sărbătorim 100 de ani de la naşterea sa (26.04.1922) şi 20 de ani de la moartea marelui scriitor (25.05.2002).
Episodul XV al podcast-ului Avangarda, cu Ionuţ Vulpescu, îl aduce în faţa publicului pe scriitorul şi traducătorul Dinu Flămând. Poet, eseist, om de radio şi traducător, Dinu Flămând este unul dintre numele mari ale literaturii şi culturii române din ultimele decenii.
Tuică, un vagabond care venea periodic la Bucureşti, de fiecare dată aducea cu el Piaza-Rea. Deşi se născuse în casa unui aprod din mahalaua lui Popa Soare, acest Tuică rămăsese orfan de la cinci ani. Nişte rude i-au luat casa şi l-au dus la Orfelinatul lui Ipsilanti, iar de aici a început să-şi capete numele de Piază-Rea.
Răsfoind cu ajutorul soţiei (fiind, se ştie, nevăzător) capitolul Corespondenţe
din „Jurnalul unui personaj controversat”, am constatat că lipseşte
(eroare, fireşte, a redactorului de carte) epistola semnată de Emil
Cioran, epistolă la care ţin foarte mult, în urma vizitei la celebrul
filosof acasă, în mansarda blocului lângă Teatrul Odeon, unde acesta
locuia ca un student.
Sfârşit de aprilie, 1798, ca acum, imediat după Paşte. Dintr-un nizam domnesc aflăm că se anunţă o invazie de lăcuste. Respectiv, încă mici şi mai uşor de stârpit, aceste lăcuste porniseră uşurel dinspre Focşani spre Bucureşti.
Am
citit „Surpriza grădinarului”, de Carla Balzaretti, ilustrator Sonja Wimmer când nu era război. Mi-am zis, iată ce carte potrivită pentru a le vorbi
copiilor despre valori şi verticalitate!
Aflat pentru prima dată la Bucureşti, cel mai tradus scriitor ucrainean a vorbit despre romanul său „Albinele gri”, recent apărut în româneşte, a cărui acţiune se petrece în Donbass şi în Crimeea, despre multiplele narative şi fake-news-uri ale lui Putin şi despre obligaţia scriitorului de a spune adevărul.
Despre domeniul Doicescu am scris cel mai mult. Începând cu Biserica de la Colţea, coborând spre Unirii şi înaintând spre Est, până dincolo de strada Caimata, cândva au fost proprietăţile Doiceştilor, boieri vechi, pomeniţi prin cronici.
Cartea lui Ovidiu Raeţchi, „Istoria Holocaustului. Desfiinţarea omului: de la ascensiunea lui Hitler până la execuţia lui Eichmann”,
publicată la editura Litera din Bucureşti, 2022, respectă toate
regulile de redactare, având aparat critic şi bibliografie, fiind foarte
generoasă, conţinând 720 de pagini.
Deja am ajuns la Londra, la marele târg de carte, iar eu mă gândesc la
harta mea, cu întâmplări varii. Toată crema din industria cărţii se află
aici, imaginaţi-vă tipe stilate, tunse băieţeşte, cu pantaloni până la
gleznă şi pantofi de lac, fără toc.
