VIDEO Geometria femeilor frumoase de la Hollywood

0
Publicat:
Ultima actualizare:
busby berkeley

Busby Berkeley a slăvit trupul femeii de-a lungul unei cariere de coregraf de peste 50 de ani. Ideile sale au revoluţionat coregrafia în filme şi i-a transformat pe producătorii de la Warner Brothers în giganţi ai filmului. Busby avea ceva pentru formele femeilor pe sticlă.

Atunci când Busby Berkeley a primit prima ofertă de a coregrafia un musical la Hollywood, în 1933, în urma succesului răsunător pe care îl avea deja în teatrele de pe Broadway, a hotărât să schimbe perspectiva şi să realizeze o experienţă nouă pentru public, una total diferită de cea de pe scenă. Pasionat de forme geometrice şi iluzii optice, Berkeley a lăsat la o parte metodele clasice de înregistrare şi a ales unghiuri de filmare neconvenţionale. A devenit celebru pentru filmarea de la înălţime: dansatorii lui nu mai contau individual, ci creau împreună forme şi imagini care păreau să se deruleze la infinit. Pentru producţiile lui, cele mai mari studiouri de film ale anilor ’30 au fost nevoite să construiască platouri şi scene imense, mai mari decât oricând.

Hollywood-ul a mizat pe grandoare şi a câştigat: sutele de dansatori care creau formaţii bazate pe reguli de geometrie, executate cu o precizie milimetrică, au adus încasări nemaivăzute până atunci în film. Totul i se datora lui Berkeley. Coregraful miza pe formele create de corpul femeii în mişcare şi pe sincroanele impresionante filmate în stil caleidoscop. Acest instrument optic, un cilindru gol cu oglinzi ca baze, creează tipare de culoare pentru privitor atunci când lumina pătrunde în spaţiul dintre oglinzi. Practic, Berkeley transforma ecranul într-un caleidoscop, iar publicul experimenta iluzia optică la scară mare, cu personaje dansante în loc de fâşii de lumină. Aproape toate coregrafiile lui Berkeley începeau în plan principal, apoi se mutau ca perspectivă la înălţime, devenind un univers fantastic cu decoruri supradimensionate şi costume strălucitoare.


Iluzia luxului
De cele mai multe ori Berkeley îşi alegea dansatoarele exclusiv pe baza frumuseţii, ignorând calităţile lor ca dansatoare. Individualul nu conta în filmul coregrafului, ci grandoarea şi perfecţiunea sincronului. Astfel că, deşi coregrafiile lui erau iubite de public, criticii vremii le vedeau ca pe o exploatare a femeii. Încărcătura sexuală şi perspectiva sa asupra dansatoarelor, care nu se puteau distinge una de alta, contrastau cu individualitatea promovată în societatea americană în anii ’30. Un exemplu: după Marele Crah Financiar din 1929, preşedintele Roosevelt iniţia o serie de programe economice care să diminueze proporţia de 25% a şomajului, iar campania lui se baza pe ideea că fiecare individ conta şi avea un loc pe piaţa muncii. Totuşi, publicul american căuta şi altceva: iluzia luxului, relaxarea, calităţile estetice.

Busby Berkeley a împăcat individualismul american cu preferinţele sale în stilul propriu: a inventat „parada de chipuri“, o tehnică de filmare în care camera trecea rapid prin faţa tuturor dansatorilor, care zâmbeau pentru o secundă. De fapt, încă un desen geometric pentru privitori.

Frumuseţea şi cenzura

busby berkeley

Musicalurile produse de studioul Warner Brothers alături de coregraful Berkeley au adus compania pe primul loc în box-office. Coregraful se bucura de independenţă totală în alegerea momentelor de dans şi le realiza fără nicio legătură cu conflictul filmului, ba chiar, uneori, în contrast cu povestea. Majoritatea filmelor din perioada aceea creau o atmosferă urbană, cu care puteau relaţiona oamenii de rând. Momentele de dans învingeau griul obişnuit prin explozii de culoare şi frumuseţe, făcând din producţii ca „42nd Street“ sau „Footlight Parade“ etaloane pentru toate celelalte studiouri.

De multe ori, dansurile lui Busby se luptau cu cenzura. Nu toate studiourile aveau curajul şi numele Warner Brothers, iar încărcătura sexuală a mişcărilor folosite de coregraf era înlăturată în scene alternative. Aproape toate filmele lui Berkeley erau produse şi într-o variantă simplificată pentru scenele de dans, cu costume mai pline şi gesturi mai rezervate.

Impactul major al lui Berkeley în musicalul de la Hollywood este cel mai bine evidenţiat de musicalurile Warner Brothers din perioada 1930-1940. Multe dintre emisiunile TV ce au fost realizate în secolul XX foloseau grupuri de dansatoare care imitau dansurile lui Busby – chiar şi astăzi regăsim anumite show-uri a căror trupă de dans realizează momente caleidoscop.

Pe cine a influenţat
După o carieră care a adunat peste 30 de filme, dintre care o parte au fost inclusiv regizate de Berkeley, coregraful a fost nominalizat de două ori la Oscar şi a ajuns în Hollywood Hall of Fame pentru aportul adus evoluţiei cinematografiei. Producţiile sale inspiră în continuare regizori şi coregrafi. De exemplu, în animaţia Disney „Frumoasa şi Bestia“ (1994), o scenă celebră este dansul obiectelor casnice din bucătăria frumoasei. Momentul nu este decât o copie a dansului „By the Waterfall“, realizat de Busby în 1933 – până şi unghiul de filmare este identic! Chiar şi regizorul Steven Spielberg a folosit tehnicile lui Berkeley pentru o scenă de seducţie din filmul „Indiana Jones“: o dansatoare dintr-un club de noapte din Hong Kong îşi antrenează colegele într-un sincron inspirat din musicalurile deceniului IV. Personajul lui Jeff Bridges din celebrul „Marele Lebowski“ are, pe tot parcursul filmului, „vise Busby“, adică fantezii cu tentă erotică, în care mai multe femei se mişcă în sincron. Dansatoarele îl înconjoară pe personaj, iar filmarea de sus creează o călătiorie printr-o mulţime de iluzii optice, în care bărbatul se pierde fascinat. Şi nu e tot: scene tip Busby apar şi în „Miss Piggy’s Fantasy“ (1981), „Annie“ (1982) şi multe altele.

Busby Berkeley s-a stins din viaţă la 80 de ani. În ultimul interviu, spunea că cea mai pregnantă amintire din cariera lui este starea frecventă de stres şi oboseală. Dar poate că asta e ceva normal pentru un bărbat care direcţionează zilnic sute de femei pe un platou imens.

Această rubrică apare săptămânal cu sprijinul şcolii de dans Artizthick Studios (www.artizthick.com).

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite