Oferta seriei de 13 concerte camerale şi simfonice pentru perioada 10 iulie-21 august, în serile de miercuri şi joi, la Ateneul Român, este tot mai consistentă şi mai atractivă. Dintre acestea, 6 seri sunt cu orchestre simfonice din întreaga Europă, 4 cu orchestre de cameră şi 3 de muzică de cameră de cel mai înalt nivel, aşadar o pondere semnificativă acordată concertelor simfonice.

„Bucureşti 560“ este egida aniversară sub care se desfăşoară această ediţie, iar primul concert a fost susţinut pe 10 iulie, de Orchestra Virtuozii din  Bucureşti dirijată de Horia Andreescu, cu un program integral Beethoven: 12 contradansuri, Concertul pentru vioară şi orchestră în Re major, op. 61, solist Sergey Malov – vioară şi Simfonia nr. 2 în Re major, op. 36.

Legătura dintre aniversarea celor 560 de ani de la prima atestare documentară a capitalei şi Virtuozii din Bucureşti este evidentă. Orchestra s-a constituit în urmă cu 30 de ani la iniţiativa dirijorului Horia Andreescu, reunind muzicienii de elită ai Filarmonicii George Enescu, Orchestrei Naţionale Radio şi Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, fiind cea dintâi orchestră independentă din România şi una dintre primele de acest gen din estul Europei. Repertoriul lor acoperă o largă paletă stilistică, din secolul al XVI-lea până în contemporaneitate, iar concertul de la Ateneu a fost o convingătoare pledoarie pentru muzica lui Beethoven, care în versiunea lui Horia Andreescu are întotdeauna acea forţă care atrage către interpretările beethoveniene. Inclasificabil în interiorul propriei sale creaţii, Beethoven este în aceaşi situaţie dacă ne raportăm la categoriile istorice. Clasic sau romantic ? Beethoven pare să depăşească fără greutate aceste alternative în care încercăm să-l închidem. La hotarele a două universuri spirituale, creaţia lui se sustrage, prin natura ei, istoriei. În dialogul pe care fiecare generaţie, fiecare individ îl are cu opera beethoveniană, aceasta se arată mai actuală şi mai inovatoare ca niciodată. Iar Horia Andreescu este unul dintre cei mai rafinaţi interpreţi români ai capodoperelor beethoveniene.


FOTO Virgil Oprina

Apariţia pe afiş a lui Sergey Malov ne făcea să ne aşteptăm la o abordare personală a arhicunoscutului Concert pentru vioară şi orchestră în Re major, dar, cu toate acestea, prezenţa viorii electrice în cadenţa primei părţi a surprins cea mai mare parte a publicului.

Se poate afirma faptul că tipul de sunet strălucitor, chiar translucid „a la Stradivarius“, alături de maniera de articulaţie „din vârf“ şi nu „din carne“ a mâinii stângi au favorizat o versiune mozartiană a concertului de Beethoven, în care elementul romantic, clocotitor, a fost mai puţin prezent. În acelaşi timp însă, vorbim despre o deplină asumare a întregii prezenţe scenice, care include şi interpretarea, fapt ce a condus la o performanţă fără stridenţe, egală cu sine şi care a făcut ca intenţiile muzicale ale solistului să convingă.

Aşa cum ne-am obişnuit, acompaniamentul condus de Horia Andreescu şi pus în undă de atenţii „virtuozi“, a fost unul care nu doar a însoţit solistul, dar a descoperit noi profunzimi ale muzicii, făcând din tot concertul o călătorie captivantă şi plină de culoare.

Prezenţa viorii electrice şi mai ales substanţa muzicală încredinţată acestui instrument de către Sergey Malov, alături de secvenţele de „loop“ au fost binevenite sub aspectul asumării ideii de inovaţie. Această manieră de evoluţie solistică este deja o obişnuinţă de ani buni în lumea virtuozilor jazz şi a tuturor tipurilor de fuziune cu acesta. Iar bis-ul oferit - alături de explicaţii - ne-a făcut să înţelegem şi mai bine motivaţia muzicală şi culturală a întregii construcţii a cadenţei.


FOTO Virgil Oprina

În concluzie, o revigorantă întâlnire cu un artist care nu se serveşte de tendinţe doar în scop comercial, pentru preamărirea propriei mărci, aşa cum fac deja o sumă de „nume mari“ ale violonisticii actuale, ci şi le integrează cu responsabilitate în propriul demers artistic.

Crescând în anvergură an după an, Festivalul Internaţional „Vara Magică“ va aduce în 2019 pe scena Ateneului numeroase orchestre simfonice precum Orchestra Naţională de Tineret din Danemarca, dirijată de Morten Ryelund, Orchestra Română de Tineret condusă de Cristian Mandeal – care va susţine două concerte pe 18 iulie şi 8 august, Orchestra Naţională de Tineret a Portugaliei, la pupitru Pedro Carneiro, Romanian Sinfonietta Orchestra dirijată de Horia Andreescu, Orchestra Naţională de Tineret a Olandei, condusă de dirijorul Antony Hermus, alături de orchestre de cameră precum Kamerata Kronstadt, sub bagheta lui Cristian Oroşanu, Musica Ricercata, avându-l ca dirijor pe Gabriel Bebeşelea, Croitoru String Virtuosi Orchestra, condusă de Gabriel Croitoru. Programul cuprinde şi trei recitaluri camerale extraordinare printre care mai pot fi urmărite în săptămânile ce vin trioul compus din pianistul Constantin Sandu, violonistul Rafael Butaru şi violoncelistul Răzvan Suma şi respectiv de soprana Teodora Gheorghiu şi pianista Diana Ionescu.