Un tratat despre viziunile abstracte ale artei lui Brâncuşi, scris de Matei Stîrcea-Crăciun, lansat la ICR de Ziua Brâncuşi

Radu Boroianu, preşedintele ICR, şi Matei Stîrcea-Crăciun, autorul tratatului despre Brâncuşi FOTOGRAFII:Mihai Cratofil

Volumul „Tratat de hermeneutică a sculpturii abstracte“, de Matei Stîrcea-Crăciun, a fost lansat, marţi, la Institutul Cultural Român. Impresionantul volum, apărut într-o formă grafică excepţională, a fost publicat de Editura „Brâncuşi" din Târgu Jiu, cu sprijinul Editurii Institutului Cultural Român.

La  lansarea volumului „Tratat de hermeneutică a sculpturii abstracte“ au mai participat personalităţi din lumea academică şi din lumea artei: academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, academicianul Răzvan Teodorescu, profesorul Sorin Alexandrescu, directorul Centrului de Cercetări în Studiul Imaginii, pictorul Ştefan Câlţia şi Doru Strâmbulescu, directorul Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi" din Târgu-Jiu, alături de Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român, gazdă a evenimentului.

„Acest tratat de hermeneutică este foarte provocator. Eu cred că schimbarea fundamentală a felului de ne uita către Brâncuşi pe care o propune Stîrcea-Crăciun trebuie să fie stârnitoare şi trebuie să ne oblige a gândi. Putem să fim de acord în întregime, putem să fim de acord parţial, putem să fim adversarii domnului Stîrcea, dar acest tratat de hermeneutică nu te poate lăsa nepăsător.

Eu cred că Brâncuşi avea nevoie de această stârnire pentru că din mediile academice sau ale iubitorilor de artă, ale filozofilor sau esteticienilor până la nivelul maselor sunt încă etape multe de traversat”, a declarat Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român.

Prezent la eveniment, consilierul prezidenţial Sergiu Nistor a declarat că: „Tratatul domnului Stîrcea este o cărămidă la edificiul recunoaşterii internaţionale a operei brâncuşiene”.

„Motivaţia unei explorări intensive a sculpturii brâncuşiene priveşte şansa gestionării curentului artistic, probabil cel mai important din arta vea¬cului XX, cât şi şansa de a beneficia de o revoluţie a umanismului propusă de viziunea hylesică (hyle, gr., materie), altfel spus de simbolizarea prin materii.

Brâncuşi iniţiază un limbaj sculptural nou, cu două determinări distincte faţă de arta academică de secol XIX de care se detaşează. Este o artă al cărei principal principiu de codificare sau de discurs este materia, nu forma.  Sculptura pentru el este, în principal, limbaj al materiei, nu limbaj al formei. Vorbim de o nouă definiţie a sculpturii adaptată imperativelor modernismului. Pe de altă parte Brâncuşi pledează pentru o centrare a artei pe mesajul etic, nu pe mesajul estetic.

Ne exprimăm speranţa că transparentizarea demersului critic va facilita, la capătul unui sfert de veac de aşteptare, declanşarea un dialog academic consistent cu principalii beneficiari de drept ai cercetării prezente: Secţia de Artă, Arhitectură, Audiovizual şi Secţia de Filosofie ale Academiei Române, Institutul de Istoria Artei George Oprescu, Universitatea Naţională de Artă, Muzeul Naţional de Artă, Muzeu Naţional de Artă Contemporană, Colegiul Noua Europă, Uniunea artiştilor Plastici, Universitatea de Arhitectură şi Urba¬nism Ion Mincu, universităţile de artă şi muzeele de artă din ţară etc. Mulţu¬mesc acestor foruri de cultură pentru bunăvoinţa de a acorda o privire proaspătă unei explorări menite să consolideze statutul instituţiei artei în lumea contemporană. Mulţumesc anticipat celor ce o vor face”, a declarat autorul Matei Stîrcea-Crăciun.