Căci Cvartetul braşovean Gaudeamus este o asemenea formaţie care, iată, pe parcursul a trei decenii de continuă activitate, îmbină cultura tradiţională a cvartetului clasic cu momentele semnificative privind evoluţia formaţiei, a genului însuşi de cvartet de coarde, atât în secolul XX cât şi în perioadele actuale.

Trebuie apreciat, pentru cei patru membrii ai cvartetului Gaudeamus, pentru violonistele Lucia Neagoe şi Raluca Irimia, pentru violista Leona Varvarichi şi violoncelistul Ştefan Neagoe, pentru domniile lor, cele trei decenii de continuă fiinţare în domeniul muzicii de cameră, a cvartetului de coarde, se constituie într-o experienţă cu totul remarcabilă în domeniul genului, unul dintre cele mai pretenţioase, mai extinse din întreaga istorie a muzicii din ultimele două secole şi jumătate. Au pornit împreună din perioada studiilor universitare, la Iaşi. Au beneficiat de  îndrumările iniţiale ale membrilor cunoscitului Cvartet Voces, fiind orientaţi pe direcţia unui profesionalism ce pune în lumină atât spiritul cât şi litera partiturii. Concertele susţinute în ţară, turneele europene numeroase, stagiile de pregătire susţinute în compania unor somităţi ale cântului cameral, cum sunt, spre exemplu, membrii celebrului Cvartet Alban Berg, au constituit împreună trepte importante pe drumul pretenţios al profesionalismului de înaltă clasă. Au fost adopraţi cu entuziasm, de Filarmonica braşoveană, loc în care îmbogăţesc prioritar zestrea culturală-artistică a instituţiei, a locului. Semnificativ aspect, formaţia deţine în prezent, în repertoriu, un număt de peste şaptezeci de lucrări ce aparţin unor epoci diferite, unor orientări stilistice dintre cele mai diferite.

Căci observând cu atenţie performanţa recentă a celor patru muzicieni în Aula Palatului Cantacuzino, în cadrul marelui eveniment dedicat fenomenului componistic actual, Festivalul Meridian, poţi realiza temeinicia asimilării culturii cvartetului clasic în ce priveşte coeziunea de acţiune, omogenitatea sonorităţii de ansamblu, dinamica acesteia, funcţionalitatea raporturilor timbrale.   

Dată fiind alegerea titlurilor, programul susţinut de muzicienii braşoveni nu s-a situat pe direcţia prospectarii unor suluţii experimentale în materie de disponibilităţi ale formaţiei; s-a urmărit evaluarea felului în care posibilităţile cunoscute ale formaţiei pot valorifica unele aspecte ale gândirii muzicale actuale, cele ataşate valorilor umaniste pe care le întâlnim în secolul XX, pe care le dezvoltă marile personalităţi ale epocii.

Două au fost lucrările care, din motive diferite, mi-au suscitat în mod special interesul. Mă simt atras, într-un anume fel apropiat, de zona spirituală pe care o frecventează şi o împlineşte compozitorul Ulpiu Vlad. Cvartetul pentru corzi al domniei sale, lucrare sugestiv intitulată  „Prin sunetele florilor albastre”, crează o lume a meditaţiei înseninate în care tensiunea gândului determină interogaţii subtile, revelate în suprapuneri polifonice de o uimitoare sensibilitate; iar aceasta de o manieră în care transparenţele timbrale se luminează într-o viziune muzical-poetică extinsă. Să fie, oare, vorba de un post-impresionism situat în actualitate, în urma experienţei oferite de Olivier Messiaen? Poate.

Cu totul diferit în privinţa viziunii sale asupra menirii operei de artă, compozitorul israelian Menachem Zur, dezvoltă pe parcursul episoadelor celui de la 3-lea Cvartet, o gândire structurală de mare coerenţă, o construcţie temeinic constituită. Claritatea acţiunii componistice defineşte stabilităţi ale secţiunilor lucrării susţinute de evoluţii consistente într-un anume fel apropiate unei gândiri simfonice, temeinic constituite. Este motivul care mă face să apreciez acest demers componistic ca fiind apropiat de gândirea de tip constructiv dezvoltată cu mai bine de un   secol în urmă de Paul Hindmith sau, în sens diferit, de Bela Bartok.

Recitalul muzicienilor braşoveni a oferit în debutul acestuia cel de al 3-lea Cvartet al compozitorului Vladimir Beleaev, compozitor din Regiunea Transnistreană Tiraspol, muzician format în instituţiile muzicale de la Chişinău; …o lucrare de temeinică elaborare cvartetistică; …scriitură densă condiţionată de o densitate a expresiei ce face trimitere la un anume tip de expresionism pe care îl dezvoltă şcoala componistică rusă de la Şostakovici şi până – iată – în vremea din urmă.

Aş spune că, acum, în cazul membrilor Cvartetului Gaudeamus, prospeţimea tinereţii se dovedeşte a fi întremată de maturitatea unei abordări cvartetistice cu totul remarcabile.