Trei recviemuri în memoria Majestăţii Sale Regele Mihai, în programele de la Ateneu, Operă şi  Sala Radio. Dirijorul Gabriel Bebeşelea: „Îl omagiem pe Regele Mihai“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Regele Mihai

În semn de omagiu pentru memoria Regelui Mihai I, instituţiile muzicale din Bucureşti şi-au schimbat programul în acest weekend. Astfel, Recviemuri de Verdi, Mozart şi Faure vor fi interpretate la Opera Naţională, la Ateneu şi la Sala Radio.

Vineri, 8 decembrie, la Opera Nationala Bucuresti, de la ora 18.30, va fi interpretată Messa da Requiem, de Giuseppe Verdi, dirijată de Marcello Mottadelli şi de maestru de cor Daniel Jinga. Concertul va avea loc cu participarea extraordinară a tenorului Teodor Ilincăi si a solistilto Irina Iordăchescu, Maria Jinga, Marius Boloş, alaturi de Corul şi Orchestrei Operei Naţionale Bucureşti.

În memoria Regelui Mihai I al României, Orchestra Naţională Radio va modifica programul concertului care va avea loc vineri, 8 decembrie, ora 19.00, la Sala Radio. Sub bagheta dirijorului Matthias Manasi, programul serii va include, în prima parte, Concertul în re major pentru vioară şi orchestră, op. 77 de J. Brahms, în interpretarea violonistului Alexandru Tomescu. În partea a doua a concertului, Orchestra Naţională Radio, alături de Corul Academic Radio, condus de Ciprian Ţuţu, va interpreta Recviemul în re minor, op. 48 de G. Fauré. Soliştii invitaţi vor fi soprana Veronica Anuşca şi baritonul Ştefan Ignat.

Pentru a cinsti memoria uriaşei personalităţi a ultimului rege al românilor, Filarmonica „George Enescu” va modifica structura concertelor din 7-8 decembrie. Astfel, în prima parte, sub conducerea lui Gabriel Bebeselea, se va interpreta Concertul pentru vioară, violoncel şi orchestră de Johannes Brahms, iar în partea a doua, Recviemul de Wolfgang Amadeus Mozart va constitui momentul muzical funebru principal, închinat trecerii la cele veşnice a Regelui Mihai I.

Gabriel Bebeşelea

Gabriel Bebeşelea

"Adevărul": Filarmonica "George Enescu" şi-a schimbat programul după dispariţia Majestăţii Sale Regele Mihai. S-a păstat în program Concertul pentru vioară, violoncel şi orchestră de Johannes Brahms…

Gabriel Bebeşelea: Da, respectăm memoria Majestatii Sale Regele Mihai, s-a schimbat programul initial. Am pastrat Concertul de Brahms, e minunat. E o şansă să-i avem solişti pe Mihaela Martin şi Marin Cazacu. Cu domnul Cazacu, am o relaţie de colaborare de lungă durată şi e o bucurie să ne reîntalnim, dar de fapt e prima dată când colaborăm pe scenă. Concertul pentru vioară, violoncel şi orchestră de Johannes Brahms e una din lucările mele preferate. E o simfonie orchestrată mai degrabă decât un dublu concert. Orchestra are un rol absolut egal cu cel al soliştilor. Soliştii sunt integraţi în orchestră de cele mai multe ori.

Institutul Cultural Român de la Viena şi Ambasada României la Viena, cu sprijinul Fundaţiei Transilvania Leaders, a organizat în Sala Mare a Musikverein, pe 30 noiembrie un concert extraordinar susţinut de Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania“ alături de pianista Alexandra Dariescu. Ansamblul condus de Gabriel Bebeşelea a avut în program compoziţii de Dinu Lipatti, Edvard Grieg şi George Enescu. Evenimentul a adus în prim-plan lucrarea enesciană Pastorale-Fantaisie, prezentată la Musikverein în primă audiţie austriacă. Cum  fost receptată această lucrare?

Da, „Pastorale-Fantaisie“  e o lucrare care nu s-a mai cântat timp de 118 ani. Eu m-am ocupat de transcrierea manuscrisului, nu se mai ştia exact unde  e. A fost o întreagă sagă cu descoperirea acestuia, am avut noroc că maestrul Ţăranu avea o copie. M-am ocupat de transcrierea şi analiza manuscrisului. Am lucrat câteva luni. Uneori era destul de greu, dar se înţelegea din context, mai ales cunoscând stilistic ceea ce scria Enescu în perioada acea, era cumva deductibil. Am descoperit la Paris toate cronicile concertului, am descoperit şi motivele pentru care, de fapt, Enescu nu a dorit să fie publicată piesa, chiar dacă e o miniatură de o frumuseţe extraordinară.

De ce nu a dorit Enescu să fie publicată această lucrare?

El a trăit cu impresia că nu a avut succes, dar toate cronicile contrazic lucrul acesta. Explicaţia mea personală este următoarea: cu două zile înainte de concertul la care a avut loc prima audiţie a acestei lucrări a murit preşedintele Franţei şi, fiind  doliu naţional, s-au anulat majoritatea evenimentelor culturale din Paris. Nu a fost foarte mult public, dar asta a fost din cauza doliului naţional. Din păcate, Enescu nu a trimis spre publicare lucrarea şi  aceasta fost neglijată. A fost interpretată numai atunci la Paris. Mai fusese programase în 1912 la Arad, trebuia să o dirijeze însuşi Enescu, dar a fost înlocuită, în program, cu „Poema română“.  În România, am făcut premiera modernă în iunie la Cluj, după care în august la Berlin, pe 30 noiembrie la Viena, săptămâna viitoare încep înregistrările pentru un CD.  Fac tot ce se poate pentru promovarea acestei lucrari. Sunt foarte multe lucrări de Enescu care, din păcate, nu s-au cântat. Chiar acum două săptămâni am făcut premiera absolută a Concertului de pian. Nu s-a cântat niciodată. Am ajuns la el tot prin maestrul Ţăranu. Dumnealui a avut un avânt de a descoperi foarte multe lucrări, a fotocopiat foarte multe manuscrise care nu se mai ştie exact unde sunt. Originalul „Pastorale-Fantaisie“ ar trebui să fie în Muzeul Enescu, dar nu se ştie exact.

Cum aţi descrie „Pastorale-Fantaisie“?

E o lucrare atmosferică, foarte eterică. Are două idei muzicale care în prima instanţă sunt una împotriva celeilalte, după care încep uşor uşor să se apropie şi să se suprapună, până când încep să se confunde. Din punct de vedere, tehnic este o lucrare remarcabilă, din punct de vedere contrapunctic e inimaginabilă. Totul e gândit ca fugă dublă deasupra căreia se mai pune în secţiunea următoare o altă fugă dublă. Durează zece minute.

Tot la Viena, ati interpretat Concertino în stil clasic pentru pian şi orchestră de Dinu Lipatti.

Da, a fost un eveniment extraordinar, având în vedere că nu a mai fost nicio orchestră din România acolo de 56 de ani. La Filarmonica George Enescu din Bucureşti, Concertino în stil clasic pentru pian şi orchestră de Dinu Lipatti a fost cantat în 1941 şi 1961. Au fost evenimente extraordinare. Filarmonica din Bucuresti i-a avut pe Dinu Lipatti solist şi pe George Georgescu dirijor în 1941, iar în 1961 tot George Georgescu a fost la pupitru, dar cu Ion Voicu solist.

Am ţinut foarte mult ca prima lucrare din program, la Viena, să fie Concertino de Dinu Lipatti pentru că se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui, iar mai mult decât atât prima vizită oficială a unei orchestre muzicale a fost cu Dinu Lipatti cântând acest Concertino. Atunci am ţinut foarte mult să fie arcul acesta peste timp.

Cum a fost atmosfera la Musikverein ?

Extraordinară. A fost un succes absolut remarcabil şi în continuare primim cronici foarte bune, ecourile sunt absolut extraordinare.  Sala e una dintre cele mai bune din lume. Acolo cântă cele mai mari orchestre când merg în turneu în Viena. Prezenta noastra a fost cu adevarat un eveniment. Au fost epuizate biletele cu zile bune înainte de concert.

Ati pastrat in program, Concertul pentru vioară, violoncel şi orchestră de Johannes Brahms…

 Da, respectăm memoria Majestatii Sale Regele Mihai, s-a schimbat programul initial. Am pastrat Concertul de Brahms, e minunat. E o şansă să-i avem solişti pe Mihaela Martin şi Marin Cazacu. Cu domnul Cazacu, am o relaţie de colaborare de lungă durată şi e o bucurie să ne reîntalnim, dar de fapt e prima dată când colaborăm pe scenă. Concertul pentru vioară, violoncel şi orchestră de Johannes Brahms e una din lucările mele preferate. E o simfonie orchestrată mai degrabă decât un dublu concert. Orchestra are un rol absolut egal cu cel al soliştilor. Soliştii sunt integraţi în orchestră de cele mai multe ori.

Ce modele aţi avut în formarea dumneavoastră?

Am terminat liceul la Sibiu. Am foarte multe modele. De la orice dirijor mare se poate învăţa. Am trecut prin foarte multe etape. Dar, în primul rând, sunt foarte recunoscător profesorilor pe care i-am avut. Am început cu maestrul Petre Sbârcea la Cluj, am continuat cu Horia Andreescu la Bucureşti, după aceea am plecat la Viena, unde sunt de patru ani.

De ce aţi ales Viena drept reşedinţă?

Eu revin să dirijez cu mare bucurie, dar faptul că locuiesc la Viena are un fundament pragmatic. E foarte uşor de călătorit de acolo. Aeroportul e bine conectat şi pot să ajung mereu, usor, dintr-un loc într-altul. După ce am terminat studiile, am preferat să rămân la Viena.  M-a ajutat ca am învăţat germana inca din copilărie.

Cât timp studiaţi o partitură?

Depinde. De fiecare dată, insa, când reiau o partitura, o iau ca pe o altă partitură, pentru că vreau să o iau de la început. De fiecare dată, descoperi alte legături, alt context. O iau de fiecare data de la zero.

Ce e cel mai important lucru când vă aflati la pupitrul unei orchestre?

Depinde de lucrare, de ce a transmis compozitorul. Cel mai important e ca partitura să fie atât de familiarizată şi atât de bine trecută prin filtrul propriu, cat să pot să comunic orchestrei un mesaj clar. E imposibil altfel, din toate punctele de vedere, şi estetic, si practic. Numai dupa aceasta etapa, poate începe comunicarea cu orchestra. Este un fel de tridimensionalitate, mai intai e vorba de litera cea moartă din partitura, care nu înseamnă în sine nimic, dar trebuie convertită în sunet în mintea şi spiritul artistului, dupa care orchestra o transmite publicului. E un drum laborios. O pornim insa la drum de fiecare data. E o bucurie sa fac acum acest drum alaturi de Orchestra Filarmonicii George Enescu.

Concert simfonic

filamonica george enescu ateneul roman foto mediafax

Joi şi Vineri, 7-8 Decembrie 2017, 19:00 - 21:00

Sala mare a Ateneului Roman

CONCERT EXTRAORDINAR

DEDICAT MEMORIEI MAJESTĂŢII SALE, REGELE MIHAI I

Orchestra Simfonică şi Corul Filarmonicii "George Enescu"

Dirijor

GABRIEL BEBEŞELEA

Program

Johannes Brahms

Concertul în la minor pentru vioară, violoncel şi orchestră, op. 102

Solişti:

MIHAELA MARTIN

MARIN CAZACU

Wolfgang Amadeus Mozart

Recviem

Solişti:

DIANA ŢUGUI

SIDONIA NICA

TIBERIUS SIMU

IUSTINIAN ZETEA

Dirijorul corului

IOSIF ION PRUNNER

Absolvent al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“, unde a studiat cu Petre Sbârcea, Gabriel Bebeşelea a urmat ulterior cursurile de masterat ale Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, cu Horia Andreescu, în prezent fiind doctorand al aceleiaşi instituţii, sub conducerea lui Dan Dediu. De asemenea, a urmat şi cursurile de masterat ale Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena, sub îndrumarea profesorului Mark Stringer. Un punct de cotitură în evoluţia sa a fost marcat de bursa oferită, în 2011, de Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, care i-a permis o rezidenţă la Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam. Aici a avut ocazia să asiste la repetiţiile şi concertele susţinute de cei mai mari dirijori ai lumii muzicale, ca Mariss Jansons, Bernard Haitink, Herbert Blomstedt, Christoph von Dohnányi, Philippe Herreweghe, David Zinman şi Eliahu Inbal. În 2015, Gabriel Bebeşelea a studiat cu doi dintre cei mai apreciaţi dirijori ai lumii: Bernard Haitink la Lucerne Festival at Easter şi Kurt Masur la Aurora Classical Festival. Colaborări în viitorul apropiat includ concerte cu Konzerthausorchester Berlin, SWR Symphony Orchestra Stuttgart, Filarmonica Naţională a Rusiei, Orchestra Academică de Stat a Rusiei „Evgheni Svetlanov“, Ulter Orchestra, Filarmonica din Zagreb, Opera Naţională a Ucrainei, Filarmonica Macedoniei, Würth Philharmoniker, Orchestra Naţională Radio din Bucureşti, Filarmonica „George Enescu“ şi debuturi la Konzerthaus Berlin şi Müpa Budapest cu ansamblul său de muzică veche, Musica Ricercata. Recentele sale producţii de operă includ Mireasa Ţarului de Rimski-Kosakov la Perm Opera House şi Il viaggio a Reims la Rossini Opera Festival din Pesaro. În luna decembrie a acestui an, Gabriel Bebeşelea va înregistra, împreună cu Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, un compact disc cu lucrări de George Enescu.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite