Trei capodopere din colecţii istorice, licitate la Artmark. „Florăreasa”, semnat de Nicolae Tonitza, estimat la 250.000 de euro

„Florăreasa” de Nicolae Tonitza                                                                                      Fotografii: artmark

Trei capodopere din colecţii istorice şi multe alte lucrări importante pentru arta românească vor fi prezente în Licitaţia de Iarnă din data de 19 decembrie, organizată de Artmark.

„Maestre, dă-mi-o mie. Facem un schimb...ia ce vrei de la mine!...Cât am dorit-o, aş vrea să o las în colecţie...L-am văzut pe Tonitza pictând-o”, negocia negustorul armean Krikor H. Zambaccian cu renumitul compozitor Ion Dumitrescu, pentru „Florăreasa” de Nicolae Tonitza. În cadrul licitaţiei de iarnă, tabloul va fi scos la vânzare, fiind estimat la un preţ cuprins între 150.000 şi 250.000 de euro. 

Lucrarea lui  Nicolae Tonitza a trecut succesiv prin mai multe colecţii istorice. Cumpărată direct din atelierul maestrului de către arhitectul Dimitrie Mohor, prietenul şi susţinătorul lui Tonitza, opera ajunge între 1942-1944 în colecţia generalului nazist de aviaţie Alfred Gerstenberg. După arestarea lui Gerstenberg, „Florăreasa” revine în colecţii româneşti (Puiu Bereşteanu, Ion Dumitrescu etc.), după cum informează un comunicat de presă emis de Artmark.

Prima apariţie publică a lucrării a fost la prestigioasa Exposition d'art roumain ancien et moderne au Musée du Jeu de Paume, Paris, 1925. Ultima apariţie a Florăresei pe simezele publice a avut loc în 1964, atunci când Muzeul Naţional de Artă organiza marea retrospectivă Tonitza, arată acelaşi comunicat.

Cea de-a doua capodoperă prezentă în licitaţia Artmark este „Bărăţia din Câmpulung” de Nicolae Grigorescu (preţ estimat: 50.000 - 100.000 €).

„Patria noastră reprezintă destule subiecte vrednice de studii, destule frumuseţi originale şi artistice spre a-şi putea avea locul, cu demnitate, în galeria oricărui muzeu din lumea occidentală." considera Nicolae Grigorescu. 

Acesta este şi motivul pentru care artistul revine în ţară pentru câteva luni în mai 1867. Călătoreşte la Căldăruşani, Târgovişte, Câmpulung, Rucăr, locuri considerate în acel secol vetre ale neamului, mai scrie în comunicat. La Câmpulung, Grigorescu găseşte şi trecut şi prezent, vestigiul medieval al Bărăţiei, dar şi târgul plin de forfotă, purtând pecetea vieţii rurale.

Sub titlul „Vue de Câmpu-Lung” lucrarea participă în 1889, la Expoziţia universală de la Paris (Salonul Beaux-Arts, pavilionul României). Un tablou omonim se găseşte şi în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României (Galeria Naţională). Istoricul operei cuprinde o succesiune de colecţii prestigioase (Gheorghe Gr. Cantacuzino "Nababul", 1832-1912; Grigore Bălăceanu, 1876-1967; dr. Anton Buşulenga ), ce îi acordă un statut privilegiat.

Lucrarea „Ţărăncuţă” de Ioan Andreescu (preţ estimat: 25.000 - 35.000 €)  (foto:dreapta)  întregeşte triada capodoperelor care vor fi licitate în seara de 19 decembrie. Este o lucrare ieşită timpuriu din penelul lui Andreescu, a cărui moştenire artistică este cu atât mai preţioasă cu cât se reduce la mult mai puţine lucrări decât a creat, spre exemplu, mai prolificul Grigorescu. Tabloul „Ţărăncuţă" a trecut la rândul lui prin câteva colecţii istorice (dr. Kaufmann-Kosla; Iosif Tendler şi Froim Feldmann).