Tora Vasilescu, la 65 de ani: „Ştefan Iordache şi-a uitat replica, după ce l-am sărutat de faţă cu soţul meu de atunci“ VIDEO

Actriţa Tora Vasilescu, la Adevărul Live 

După ce s-a retras din teatru şi film de câţiva ani, actriţa Tora Vasilescu, care împlineşte, pe 22 martie, 65 de ani, spune că a plantat, în grădina sa de la Buftea, flori pentru toate persoanele dragi care au părăsit această lume.

Ştiri pe aceeaşi temă

Actriţa Tora Vasilescu, care s-a mutat de mai mulţi ani la Buftea şi savurează acum „viaţa la ţară“, cultivându-şi grădina, este o apariţie tot mai rară în zona publică, oferind foarte greu interviuri. „Pentru că presa a avut grijă să scoată din context lucrurile pe care le-am zis, sau am aflat despre mine lucruri neadevărate“, şi-a justificat actriţa gestul de reţinere, ieri, la emisiunea Adevarul Live.

„De ce să mai joc?“, a întrebat actriţa, care a mărturisit că are probleme de sănătate. „Vreau să fac şi altceva. Ce, nu sunt în stare să fac altceva?“, a spus Tora Vasilescu. „Acum, îmi pare rău că nu am făcut medicina în tinereţe. Aşa, trebuie să studiez acum bolile pe corpul meu".

Un Smart Phone, cadou de ziua ei

În liniştea de la Buftea, actriţa s-a acomodat perfect, alături de soţul ei, Alain Vrdoljak, un francez de origine croată pe care l-a întâlnit chiar la ea acasă. „El a venit cu nişte prieteni după Revoluţie, iar din primul moment în care l-am văzut am ştiut că ceva o să se întâmple cu omul ăsta!“, a precizat actriţa în studioul Adevărul Live. Ea a mai adăugat că trăieşte în continuare o poveste frumoasă alături de soţul ei, care i-a mărturisit că mai înainte de a avea grijă de amândoi, vrea să aibă grijă de ea.

„Cum pot să spună tabloidele că relaţia mea este pe butuci, când soţul meu îmi spune asemenea lucruri?“, s-a mai întrebat retoric actriţa. Tora Vasilescu, care împlineşte astăzi 65 de ani, aşteaptă un Smart Phone cadou de aniversare de la soţul ei. “E timpul să ţin pas cu tehnologia, să am un telefon performant. Până acum nu mi-am dorit unul, pentru că am auzit teoriile cu radiaţiile pe care acestea le emit“, a explicat actriţa.

„Bine că nu am un copil“

La 15 ani după ce s-a retras de pe scena de teatru, preferând să se pensioneze, actriţa mărturiseşte că nu prea are regrete şi că face orice vrea, fără să fie constrânsă de nimic.

„Bine că nu am un copil“, a mai spus Tora Vasilescu. „L-aş fi educat să fie cinstit, onest, harnic şi muncitor, şi l-aş fi făcut un handicapat în lumea de acum, unde ţi se cere să furi, să minţi, să fii şmecher şi să nu ai niciun scrupul“.

Actriţa, căreia i s-a reproşat că după Revoluţie a jucat în seriale TV (telenovele, soap-uri ), spune că este vorba de aceeaşi meserie a actorului, de a exprima sentimente. „Telenovelele nu sunt cu nimic inferioare lui Shakespeare, depinde de intensitatea cu care exprimi emoţiile şi sentimentele“. Unul din cei care i-au reproşat este actorul Ştefan Iordache, partener de cursă lungă al actriţei: „Cum poţi tu, Tora, să joci în aşa ceva?“. „Păi, nu-i tot meseria noastră? Ce, tu n-ai juca?“, am întrebat. „Ba da, dar pe mine nu m-au invitat“, i-ar fi răspuns regretatul actor.

Tora Vasilescu, care a fost prietenă de familie cu Ştefan Iordache şi regretata sa soţie, Mihaela Tonitza-Iordache, a povestit şi o întâmplare amuzantă cu marele actor de la turnarea unei scene pentru filmul "Glissando" (foto sus), în regia soţului ei de-atunci, Mircea Daneliuc, o scenă în care trebuia să intre cu forţă într-o încăpere şi să îl sărute cu patimă pe Ştefan Iordache. Numai că între soţul-regizor şi prietenul-actor, Tora s-a simţit stânjenită, dar şi-a luat inima în dinţi şi l-a sărutat pe colegul ei de platou. „Şi am făcut-o aşa de bine, că după asta Ştefan şi-a uitat replica!“, a mai povestit râzând actriţa.

„Ştefan Iordache şi-a uitat replica, după ce l-am sărutat pe platourile de filmare de la ≤Glissando≥, de faţă cu soţul meu de atunci, regizorul Mircea Daneliuc“

Didina Mazu, în filmul lui Pintilie

Deşi nu sunt singurele filme în care a jucat, din filmografia Torei Vasilescu se detaşează filmele realizate împreună cu soţul ei, printre cele mai bune din cinematografia română: „Cursa“ (1975, debutul ei în cinema), „Proba de microfon“ (1980), „Croaziera“ (1981) şi „Glissando“ (1975, alături de Ştefan Iordache). Remarcabile sunt şi partiturile din „Să mori rănit din dragoste de viaţă“ (1983, regia Mircea Veroiu) şi „De ce trag clopotele, Mitică?“ (rolul Didinei Mazu; 1981, cu premiera după Revoluţie, regia Lucian Pintilie). După Revoluţie, a jucat şi în telenovele, exemple fiind „Daria, iubirea mea“ (2006) şi „Războiul sexelor“ (2007). Acum doi ani, a revenit pe marile ecrane în filmul „Q.E.D.“, regia Andrei Gruzsniczki.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările