Toamna începe cu o „călătorie muzicală regală“: Gabriel Bebeşelea va dirija la Sala Radio piese baroce de Vivaldi, Rameau, Lully, Haendel şi Purcell

Toamna începe cu o „călătorie muzicală regală“: Gabriel Bebeşelea va dirija la Sala Radio piese baroce de Vivaldi, Rameau, Lully, Haendel şi Purcell

Gabriel Bebeşelea, un dirijor tânăr, dar deja renumit

La început de toamnă, Fundaţia Calea Victoriei îi invită pe melomani la concertul de gală „Royal Musical Journey“ - o călătorie savuroasă şi ritmată în Europa cochetă a secolelor XVII şi XVIII. Evenimentul va avea loc pe 14 septembrie, la Sala Radio, începând cu ora 19.00.

Alături de dirijorul Gabriel Bebeşelea, apreciat muzician din tânăra generaţie, de fermecătoarea soprană Rodica Vică şi de Orchestra Symphactory, vom poposi la curtea somptuoasă a Regelui Soare, vom naviga muzical prin romantica Veneţie şi vom asculta acorduri divine din Germania. Fredonăm apoi refrene visătoare din Anglia şi ne aventurăm în exoticele Indii Galante.

Şapte compozitori, genii ale barocului muzical - Vivaldi, Rameau, Lully, Boccherini, Haendel, Purcell şi Broschi - ne vor surprinde cu lucrări inovatoare, cu improvizaţii inspirate şi cu energia concentrată în muzica lor. Publicul va avea şansa să asculte instrumente astăzi neobişnuite, specifice epocii baroce: clavecin şi teorba.

Călătoria noastră muzicală se va derula într-o atmosferă miraculoasă care va reînvia lumea visătoare şi îndrăzneaţă a barocului. Ilustraţii animate, create de artistul clujean Jozsef Vass, vor însufleţi fiecare fragment muzical.

Imagini inspirate din tablouri de epocă, cu interioare bogat ornamentate şi cu personaje ȋn costume fastuoase, vor reconstrui atmosfera şi parfumul unei fabuloase lumi dispărute.

Dirijorul Gabriel Bebeşelea, unul dintre cei mai talentaţi artişti români, deţinător a numeroase premii internationale, este aplaudat frenetic în săli de concerte din intreaga lume. Şi-a finalizat studiile la renumita Universitate de Muzică din Viena, unde şi locuieşte în prezent. Invitata specială a serii este soprana Rodica Vica, o voce cu coloratură dramatică, specializată pe muzica barocă, recunoscută pentru rolurile interpretate la Opera Naţională din Bucureşti şi în spectacole sau turnee din Italia, Franţa, Austria, Belgia, Germania şi Japonia.

Mai multe detalii găsiţi în evenimentul de pe Facebook.

Prezentăm în continuare un fragment din cartea „Nouă poveşti muzicale“, în care dirijorul Tiberiu Soare, reputat specialist în muzica barocă, vorbeşte despre muzica de la curtea Regelui Soare, compusă de Lully şi Rameau:

„Oamenii care ascultau şi cântau muzica aceasta erau conştienţi că aparţin unei mari puteri. La ora aceea, Franţa era una dintre cele mai mari puteri militare din Europa. Avea să cunoască o ascensiune fulminantă pe vremea lui Ludovic al XIV-lea. El a avut o idee foarte simplă: a început să promoveze în grade şi ranguri membri ai Armatei Regale Franceze nu doar pe bază de naştere nobiliară, ci şi pe baza meritelor.

În multele decenii de domnie ale lui Ludovic al XIV-lea, armata franceză a ajuns să dicteze legea pe teritoriul Europei. Iar lucrul acesta se simte în muzică. În acelaşi timp, arta rafinamentului, a conversaţiei şi a „dantelei”, la urma urmei, făcea parte din existenţa zilnică a unui nobil din acele vremuri. Combinaţia dintre dantelă şi oţel mi se pare fascinantă. De aceea, găsesc Barocul francez ca fiind cu totul special.

(...)

Felul în care francezii, Lully şi, mai târziu, Rameau, au înţeles să construiască aceste succesiuni de recitative, cu alternanţe de momente orchestrale şi balet, era cu totul diferit faţă de modul de construcţie italian. Baletul este foarte important în Barocul francez, spre deosebire de cel italian. Baletele italiene, atunci când existau, au fost mai degrabă un import cultural provenit din Franţa. În cadrul divertismentelor regale din Franţa, baletul era un element obligatoriu al programului muzical. La operele prezentate în faţa Curţii trebuia să existe un moment în care acţiunea pur şi simplu se oprea şi se introducea un „Divertisment”. Orchestra cânta o muzică de balet pe care o dansa toată lumea prezentă, nu doar cei de pe scenă. Dansau, după care făceau reverenţa de rigoare, se aşezau şi urmăreau continuarea acţiunii.

De alminteri, până pe la începutul secolului XX, Opera din Paris a impus, ca o condiţie de prezentare a premierelor de operă pe scena ei, existenţa unui moment de balet. Opera franceză, această „tragedie lirică”, după cum a fost denumită pentru a fi deosebită de opera italiană, avea o formă fixă, în cinci acte, şi era obligatoriu ca în actul IV să existe balet, chiar înainte de momentul culminant al acţiunii. La fel, un lucru comun în opera franceză era intervenţia frecventă a supranaturalului. La un moment dat, acţiunea devenea atât de încurcată încât o rezolvare părea imposibilă.

Există acest moment în care, prin efecte speciale create de maşini de aburi şi scripeţi, se deschidea fundalul pentru a permite apariţia Zeului. Acesta apărea de obicei într-un car pe care, eventual, erau inscripţionate simboluri solare (pentru că vorbim de Ludovic al XIV-lea) şi rezolva totul. În finalul operei, personajele se reuneau şi cântau împreună un ansamblu de mulţumire.

Nouă ni se pare acum artificial modul în care se rezolva conflictul. Dar încercaţi să ascultaţi în întregime o operă franceză. Dacă vă lăsaţi conduşi de muzică şi dacă încetaţi să căutaţi prea multă logică sau înţelesuri exacte în ceea ce ascultaţi acolo, o să vedeţi că în câteva minute se instaurează o stare de calm, de nobleţe şi de contemplare lucidă a Frumuseţii.“

Biletele la concert se pot achiziţiona numai prin reţeaua Eventim.

Categorii de bilete:


Categoria I – 100 ron  
Categoria II – 80 ron
Categoria III – 65 ron

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările