Thomas Ciulei continuă să atace CNC-ul, dar nu poate interzice difuzarea „Pădurii spânzuraţilor“. Filmul lui Liviu Ciulei este în patrimoniul cultural naţional

Regizorul Thomas Ciulei doreşte restaurarea filmului "Pădurea spânzuraţilor", capodopera lui Liviu Ciulei din 1964

Thomas Ciulei acuză Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) de  de neglijenţă şi de corupţie, pentru că nu s-a implicat în restaurarea filmului „Pădurea spânzuraţilor“, capodopera regizorului Liviu Ciulei, şi pentru că i-a blocat finanţarea propriilor filme. În replică, Anca Mitran, directoarea CNC, spune că filmul lui Liviu Ciulei face parte din patrimoniul cultural naţional şi că difuzarea acestuia nu poate fi interzisă.

Regizorul Thomas Ciulei (50 de ani), fiul lui Liviu Ciulei (1923-2011), a declarat, luni, că a decis ca din 19 octombrie să nu mai acorde dreptul de difuzare publică în România a filmelor sale şi ale tatălui său din cauza „neregulilor şi a corupţiei“ de la Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC).

Regizorul a motivat că, în 2008, şansa restaurării filmului „Pădurea Spânzuraţilor“ (1964), de către Fundaţia World Cinema Foundation, înfiinţată de Martin Scorsese,  în valoare de peste 200.000 de euro, nu a putut fi materializată din cauza tergiversărilor de la CNC, potrivit unui comunicat remis Mediafax. Acest fapt s-a întâmplat şi în cazul filmului „Valurile Dunării“ (1960), a cărui restaurare finanţată de Groupama Group,  în 2010, s-a lovit de aceeaşi indiferenţă din partea CNC. Prin acest dezinteres faţă de soarta unor capodopere, potrivit lui Thomas Ciulei, Centrul Naţional al Cinematografiei încalcă grav obiectivele „formulate în articolul 2F din legea cinematografiei, privind protejarea, dezvoltarea, şi punerea în valoare a patrimoniului cinematografiei naţionale“.

„Difuzarea nu poate fi interzisă“

Anca Mitran, fost  director al Arhivei Naţionale de Film (ANF), care exercită funcţia de director general  al CNC din 31 decembrie 2014, a declarat, pentru „Adevărul“, că filmele „Pădurea Spânzuraţilor“ şi „Valurile Dunării“, regizate de Liviu Ciulei, fac parte din patrimoniul cultural naţional, conform ordonanţei nr. 39/ 2005.

„Filmele se află în proprietatea publică a statului român, deci difuzarea acestor filme nu poate fi interzisă. Thomas Ciulei are drept de proprietate intelectuală, în calitate de de moştenitor, încasând o cotă parte în urma difuzării acestora“, potrivit directorului CNC.

Filmul „Pădurea Spânzuraţilor“ a primit, în anul 1965, premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes. „Valurile Dunării“, cel de-al doilea film semnat de Liviu Ciulei, a fost recompensat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary, în 1960.

Filmul „Pădurea Spânzuraţilor“, cu Anca Szeles şi Victor Rebengiuc, a primit, în1965, premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes

„E un haos în CNC“

Legat de restaurarea celor două filme, Anca Mitran, directorul CNC, afirmă că în arhiva instituţiei nu există nicio solicitare oficială în acest sens: „Eu sunt director la CNC de un an, nu am găsit nicio solicitare la CNC legată de restaurările acestor pelicule. Am tot căutat în ultimele zile aceste solicitări oficiale, nu au fost găsite“.

În replică, Thomas Ciulei a declarat, pentru „Adevărul“, că:

„ În acest caz, e un haos total în CNC“.

„Am avut o corespondenţă prin emailuri cu CNC, cu cereri pentru restaurările  filmelor lui Liviu Ciulei, pot aduce dovezi în acest sens. Nu e posibil să nu fie arhivate solicitările transmise prin email la o instituţie de nivelul CNC, mai ales  în ceea ce priveşte soarta unor capodopere de genul ≤Pădurea Spânzuraţilor≥“, a spus, revoltat, regizorul. 

El a specificat că a făcut solicitările legate de restaurarea celor două filme, „Pădurea Spânzuraţilor“ şi „Valurile Dunării“,  în timpul mandatului lui Eugen Şerbănescu, director la CNC în perioada 2006-2013.

Mărul discordiei a pornit de la banii blocaţi

Thomas Ciulei,  regizor al filmelor „Graţian“ (1995), „Nebunia capetelor“ (1997), „Asta e“ (2001) şi „Podul de flori“ (2008), e nemulţumit şi de faptul că CNC i-a blocat finanţarea celor mai recente producţii cinematografice. „În perioada 2010-2013, am produs două filme de lungmetraj, «Matei Copil Miner», de Alexandra Gulea, şi «2+2», în regia mea. Mi s-a blocat, de la CNC, plata ultimelor tranşe de finanţare în valoare de 227.320 de lei“, a declarat regizorul.
„Mărul discordiei la domnul Thomas Ciulei a pornit de la propriile nemulţumiri legate de finanţările CNC. Dumnealui a depăşit perioada contractuală de predare a filmelor, specificată în contract: doi ani. E un contract pe care Thomas Ciulei l-a semnat, domnia sa ştia exact de prevederile acestui contract. Deciziile legate de finanţări/ rambursări sunt luate de Consiliul de Administraţie de la CNC. Thomas Ciulei poate să acţioneze CNC în judecată, e vorba de un contract pe care nu l-a respectat“, a  răspuns Anca Mitran acuzaţiilor fiului lui Liviu Ciulei.

„Filmul meu era gata, însă nu mi s-a aprobat să-l predau pe CD, ci mi s-a ceerut o peliculă. Mulţi alţi regizori au întârziat, dar pentru că au avut prieteniile necesare în conducerea CNC, aceştia nu au fost penalizaţi, nici trimişi în judecată, ei au putut preda filmele pe CD.

La CNC există o corupţie la scară largă, un regim preferenţial pentru anumiţi regizori, în funcţie de relaţii sau de şpăgi. Unii regizori sunt privilegiaţi, alţii sunt însă daţi în judecată şi li se blochează plăţile. Dacă nu mi se acordă ultima tranşă de bani de la CNC, eu nici nu pot să scot pe piaţă filmul 2+2“, a declarat regizorul pentru „Adevărul“.

TVR, implicat în scandal

Thomas Ciulei a oferit şi alte detalii legate de conflictul, pe care îl are cu CNC. „O parte din finanţarea  filmelor era asigurată de Televiziunea Română, care, în urma dificultăţilor financiare, nu şi-a onorat la timp obligaţiile asumate prin contract, lucru care a dus la depăşirea perioadei contractuale de predare a filmelor la CNC de către firma producătoare Europolis Film. Societatea Română de Televiziune are obligaţia de a finanţa pelicule româneşti, conform legii Cinematografiei. În loc ca CNC să acorde cazului circumstanţe atenuante, cum a procedat cu multe alte producţii (fiind vorba despre un producător care a întâmpinat dificultăţi în execuţia financiară a unui film, fără vina acestuia, şi care a făcut tot posibilul să ducă filmul la bun sfârşit), a luat în schimb decizia de a mă da ca producător în judecată pentru restituirea sumelor de credit în valoare de 2.045.880 de lei, plus penalizări, şi totodată de a bloca plata ultimelor tranşe de finanţare în valoare de 227.320 de lei“, precizează Thomas Ciulei, în comunicatul remis presei.