Street Art cu Dacian Cioloş, pe zidurile Bucureştiului

Street Art cu Dacian Cioloş, pe zidurile Bucureştiului

Stencil cu Dacian Cioloş. o formă de street art

Pe străzile Bucureştiului, au apărut stenciluri cu premierul Dacian Cioloş. "Stencilul (sau şablonul) este o tehnică foarte apreciată şi des folosită în street art fiindcă e rapidă, precisă şi multiplicabilă", explică Cristian Neagoe, instigator cultural şi curator Street Delivery, pentru Adevărul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Text de Cristian Neagoe

instigator cultural şi curator Street Delivery

Cu un stencil bine făcut (preferabil dintr-un material rezistent precum o folie dură de plastic sau o bucată groasă de carton), poţi umple într-o seară tot centrul Bucureştiului cu o imagine reprezentativă. Tocmai de aceea, stencilul e des întâlnit în street art-ul activist sau în guerrilla advertising.

Apariţia unui stencil cu figura “cuminte” şi profesionistă a tehnocratului Dacian Cioloş mi se pare  un gest de susţinere care vine dinspre o parte a societăţii civile care s-a săturat de politicianism găunos şi de corupţie.

De multe ori, stencilul unei figuri e însoţit de un text ironic care transmite un mesaj percutant (vezi, de pildă, stencilul cu o altă figură de Prim-Ministru, cea a lui Victor Ponta, cu referinţă directă la felul ambivalent în care a abordat problema exploatării Roşiei Montane).

FOTO: ziarulmetropolis.ro

Absenţa unui text alăturat figurii lui Dacian Cioloş, calmul şi demnitatea pe care stencilul respectiv le emană par să fie evident în avantajul omului politic schiţat. Probabil că în contextul alegerilor parlamentare care urmează în toamna lui 2016, aceasta este expresia unei dorinţe ca Dacian Cioloş să-şi continue mandatul de conducător al executivului din România.

Din punct de vedere tehnic, şablonul este foarte bine făcut, cu detalii dificil de tăiat în carton sau în alte materiale, mai ales în zona părului şi a feţei. Cel mai probabil, este realizat de un profesionist, de cineva care a mai tăiat stenciluri şi înainte. Lucrarea nu este semnată, iar stencilul nu este o formă de street art în care autorul poate fi uşor identificat, mai ales când foloseşte o fotografie ca bază a schiţei pe care o vectorizează şi o decupează mai apoi.

Indiferent de mesajul pe care doreşte să-l transmită, lipsa unui text însoţitor poate produce rezultate nedorite. E foarte uşor pentru oricine are la îndemână un spray can sau un marker să adauge lângă imaginea Premierului un mesaj, fie el pozitiv sau negativ. De obicei, mesajele de pe pereţi tind să fie injurioase sau critice. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu acest stencil, dacă va fi deturnat sau nu. În fine, poate că asta e şi dorinţa iniţială a artistului — să vadă cum se raportează publicul la figura tehnocratului.

Primele stencil graffiti din Bucureşti au apărut în jurul anului 2003, reprezentând mai degrabă mesaje estetice decât activiste. O arhivă a stencilurilor româneşti poate fi găsită pe site-ul www.2020.ro în subcategoria Romanian Stencil Archive [2003-2007], arhivă întreţinută pentru câţiva ani de artistul Vlad Nancă şi care porneşte cu o lucrare a designerului Alexe Popescu — un om care aleargă.

Printre cei mai cunoscuţi artişti internaţionali care folosesc tehnica stencil se găsesc Blek le Rat (Franţa), părintele street art-ului european, Banksy (Marea Britanie), probabil cel mai cunoscut şi apreciat street artist al lumii la ora actuală, Above (SUA), artist care a călătorit prin toată lumea şi care îşi agaţă stencilurile sub formă de săgeţi în locuri imposibile sau Shephard Fairey (SUA) cu al său OBEY Giant inspirat din filmul SF clasic “They Live” (1988) despre controlul populaţiei prin mijloace mediatice.

citeste totul despre: