O sală plină până la refuz, un entuziasm de nedescris,  manifest de ambele parţi ale rampei sălii de concert, atmosferă electizantă, prieteni şi admiratori ai celor aflaţi pe scenă, un program de mare atractivitate, lucrări aparţinând unor stiluri şi epoci diferite, muzică românească şi universală, muzică de sezon, datini tradiţionale; …de asemenea pagini memorabile din istoria muzicii europene, muzică contemporană, inclusiv religioasă, momente corale cu rezonanţe jazzistice, prelucrări dintre cele mai captivante… cum au fost Variaţiunile pe tema Chindiei, creaţie antologică datorată regretatului nostru maestru Alexandru Paşcanu.

Trebuie menţionat, seara de muzică, de voie bună, oferită de Sound-işti a beneficiat de prezentarea dinamică, cordial provocatoare a realizatorului tv Gianina Corondan, de participarea mezzo-sopranei Sidonia Nica, solistă a Operei bucureştene, fost membru al formaţiei, de contribuţia inspirată a viloloncelistului Adrian Naidin, a pianistului Mădălin Voicu jr.

Multă voie bună, muzică bună, bine cântată…  anume pagini prezentate în primă audiţie! …filme şi fotografii evocatoare din istoria formaţiei, turnee întreprinse în ţară, în afara graniţelor, participări la reuniuni profesionale importante… Acesta a fost spectacolul-concert oferit prietenilor formaţiei corale Sound.

Eu cred că la început a fot dragostea pentru muzică… pe care o manifestă cu asemene ardoare membrii corului de cameră  Sound. Peste o sută de tineri au activat, în rastimpuri, în această specială formaţie, în ultimele două decenii.

Formaţie specială…; căci ne aflăm în faţa unei formaţii corale de amatori, de oameni tineri, inteligenţi şi muzicali, tineri ce activează în profesii dintre cele mai diferite, ambiţioşi, dotaţi cu acel firesc sentiment al autodepăşirii.

Cântul lor - aşa cum am observat acest lucru cu prilejul recentului concert susţinut în Studioul de Concerte Radio – se situează în zona care tinde a depăşi nivelul prestaţiei amatorului de muzică şi atinge nivelul valabil al profesionalismului artistic. Au venit de acasă cu entuziasmul, cu bucuria de a cânta împreună.

Au avut norocul de a se fi întâlnit cu maestrul Voicu Popescu, un muzician împătimit al cântului coral.

Maestrul Voicu Popescu, alături de ansamblul coral 

„Sound este o stare a spiritului”; am notat aceasta în cartea de prezentare a formaţiei, volum riguros întocmit, datorat unui notoriu membru al ansamblului, domnişoarei Dana-Irina Stănculea.

Aşa i-am simţit de fiecare data când s-a întâmplat de le-am fost pe-aproape; în concerte, în deplasări, pe parcursul repetiţiilor.

Se adună, se însoţesc iubind muzica, cântând împreună spre bucuria lor, a prietenilor, spre  bucuria celor care-i înconjoară. Muzica-i adună, îi uneşte, le hrăneşte credinţa comuniunii celei înalte.

Ai zice că-s oameni obişnuiţi. Aşa şi sunt. Aşa par a fi. Unii dintre ei sunt studenţi. După cursuri se grăbesc spre repetiţii. Dispun de o dimensiune în plus. Nu doresc a se cufunda în anonimatul cenuşiu al cotidianului. Nu doresc a se lăsa potopiţi de uzura zilei de azi, a zilei de mâine, a platitudinilor de tot felul.

Manifestă disponibilităţi salutare pe care nu le găseşti la tot locul. Au devenit treptat o adevărată familie, familia Sound-ului.          

Voicu Popescu, conducătorul artistic al formaţiei, este discipol al şcolii cântului coral cameral cultivat în cadrul celebrului Madrigal. Anume sonorităţi ale Sound-ului fac trimitere la mirajul sonor al celebrei foremaţii; greu de spus cât este de potrivit acest lucru. Dar e cu totul remarcabil.

Cin-s-aseamănă s-adună, zice o vorbă veche. Impreună, membrii coralei Sound şi Voicu Popescu, au făcut minuni. Au făcut fapte de vitejie într-ale muzicii.

Cu ani în urmă, în vara lui 2010, întâmplarea a făcut că i-am însoţit la Festivalul cântului coral de la Ohrid, din Macedonia; erau prezente zeci de formaţii din toată Europa. Iar trofeul a fost acordat în unanimitate formaţiei Sound, dirijorului Voicu Popescu, pentru „talent, profesionalism,  pentru abordarea intelectuală” a muzicii. „Cântul reprezintă cea mai preţioasă adresare a omului. Cine cântă nu poate face vre-un rău”. a spus în motivaţia sa preşedintele juriului, conferind distincţia supremă.

Aşa i-am perceput şi eu pe Sound-işti. Plini de viaţă, deschişi către nou, animaţi de bună dispoziţie, de umor, de iubire pentru muzică; manifestă curiozitate în ce priveşte noutatea în muzică. Arată respect pentru actul comunicării corale, al comunicării vocale drept cel mai firesc fel al adresării muzicale.

Tot astfel s-a petrecut şi joncţiunea cu genul song-ului american, situaţie stimulată de întâlnirile cu dirijorul româno-american Valentin Radu, un spirit dinamic, activ, inspirator. Pitorescul melodic, pulsaţia ritmică, swing-ul inefabil, asperităţile armonice dar mai ales dinamica relaţiei de grup cu conducătorul ansamblului, au devenit seducătoare în mod absolut.

Criteriul selecţiei membrilor formaţiei? Este unic ! …este bucuria de a face muzică, de a o dărui celor dragi.

Aflat la limita relaţiei dintre profesionalismul viu şi amatorismul angajat, grupul  Sound aduce o situaţie de inspirată exemplaritate în peisajul atât de divers al vieţii noastre muzicale.

Cum am putut observa pe parcursul concertului-spectacol evocat, Sound-iştii cântă în primul rând pentru ei. Cântă hrănindu-şi buna dispoziţie, cântă pentru prietenii lor, pentru cei care se află în preajmă; în compania muzicii.