Sora actorului Toma Caragiu vernisează la 40 de ani de la moartea fratelui său: „Ce vedeţi aici este de fapt o suferinţă mare”

Foaierul Sălii Mici a Teatrului Naţional din Bucureşti găzduieşte, până pe 18 aprilie, impresionanta expoziţie „Toma şi ai lui”, a artistei Geta Caragiu Gheorghiţă, sora cea mică a actorului Toma Caragiu, la 40 de ani de la moartea acestuia.

Vernisajul, la care au participat numeroşi iubitori de artă, a fost unul plin de emoţii şi de rememorări ale unor clipe care nu se pierd în timp. După ce le-a recitat celor prezenţi o poezie de-a lui Toma Caragiu, scrisă în aromână, directorul TNB, Ion Caramitru, a ţinut să precizeze:  „Acest eveniment vă mărturisesc că îl doream de mult şi uite că l-am reuşit. Această expoziţie este rodul creaţiei unei minunate artiste, dintr-o minunată familie de artişti, cu doi părinţi de legendă şi cu o educaţie legată de cele sfinte şi de cele ale artei cu totul remarcabilă. Fiecare dintre cei trei fraţi a pornit-o pe drumul lui şi l-a dus la perfecţiune”.

„Toma n-a fost numai modelul meu, la un moment dat a fost fratele meu, prietenul meu cel mai bun şi confidentul meu. Cum şi eu ajunsesem, oarecum, păstrând proporţiile, confidentul lui”, a adăugat Ion Caramitru.

Actorul şi-a amintit şi a rememorat momente de acum mai bine de 40 de ani, pe vremea când prietenia sa cu Toma Caragiu era una foarte puternică: „Îmi dădea un telefon şi mă invita să mâncăm brânză şi să bem un vin roşu, ca orice aromân care se respectă, discutam politică şi ascultam Europa Liberă. Toma Caragiu asculta Europa Liberă! Să nu credeţi că era vreo aberaţie sau vreo aventură de moment, cred că n-a scăpat nicio emisiune”.

La rândul său, criticul de teatru Marina Constantinescu, o prietenă apropiată a familiei Caragiu, i-a îndemnat pe cei prezeţi să privească lucrările expuse ca pe „o oglindă a unei familii în care ne regăsim cu toţii”:

„Aş vrea să staţi şi să vă acordaţi un timp, să priviţi fiecare lucrare, fiecare tuşă, fiecare culoare, pentru că aici aveţi ocazia să întâlniţi un mare artist al României, un sculptor, un artist plastic esenţial, pe lângă care trecem prea grăbiţi. Geta Caragiu face parte dintr-o galerie bogată şi tot mai rară pe pământ, de aceea cred că ce vedem aici este de esenţă rară, pură şi vie”, a precizat Marina Constantinescu.

I-a urmat Ştefan Caragiu, decanul Facultăţii de Teatru din cadrul UNATC, fiul Getei Caragiu, care a mărturisit că lucrările prezentate în expoziţie fac parte din copilăria lui. "Am copilărit cu ele, am crescut printre ele, la multe din ele am participat şi eu, mutându-le măcar la început, după care la bronzuri am mai lucrat şi eu, să o ajut, evident. (...) Este o expoziţie minunată. Mie îmi place la nebunie, îmi place foarte mult. Reprezintă amintirile copilăriei ei. Sunt lucrări făcute cu suferinţă, cu plâns, cu mare tristeţe, după moartea lui Toma şi a tatălui lui Toma, după care şi a bunicii mele.

Lucian Sabados, fost director al Teatrului "Toma Caragiu", actual director al Teatrului "Maria Filotti" din Brăila, a mărturisit că pentru el a fost "un privilegiu" să conducă, timp de 22 de ani, teatrul din Ploieşti, să stea pe acelaşi scaun pe care a stat Toma Caragiu timp de 12 ani.

A urmat momentul cel mai emoţionant, în care artista de 88 de ani a luat cuvântul. 

„Ce vedeţi aici este de fapt o suferinţă mare. După ce am avut sentimental că se năruie totul am apucat să fac aceste lucrări care sunt în ipsos şi au stat în magazia noastră din curte, învelite, 34 de ani. Şi ăsta este momentul când le-am scos. Mă bucur că Pino (Ion Caramitru n.r.) ne-a invitat să îl aducem în memorie pe Toma”, a declarat cu glasul tremurat Geta Caragiu, aplaudată îndelung de cei prezenţi. 

În cadrul expoziţiei, vizitatorii vor putea vedea lucrări în bronz, precum "Luna paparuda", "Soarele paparuda", în ipsos — "La fotograf", "Părinţii", "Cina de taină", "Trei iezi cucuieţi" (Toma Caragiu alături de surorile sale), precum şi o serie de picturi.

Născută în 1929, într- veche familie de aromâni, Geta Caragiu Gheorghiţă este sora mai mică a actorului Toma Caragiu, dispărut tragic, acum 40 de ani, în cutremurul din martie 1977, şi a Matildei Caragiu–Marioţeanu (1927-2009), academician şi filolog de elită, personalităţi de excepţie care şi-au lăsat amprenta inconfundabilă în cultura acestei ţări.

La cei 88 de ani ai ei, sculptoriţa Geta Caragiu nu oboseşte să lase, încă, urme adânci în sculptura română. A fost profesoară la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia sculptură, unde i-a avut printre elevi, printre alţii, pe Aurel Vlad, Adrian Ioniţă, Ion Mândrescu, Gheorghe Zărnescu şi Liviu Brezeanu.

Este autoarea a numeroase lucrări de sculptură de for public, din care cităm, printre altele, Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Oradea amplasată în 1994 în Piaţa Unirii din Oradea; Bustul lui Grigore Antipa, inaugurat în 1995 în Municipiul Tulcea sau statuia istoricului Vasile Pârvan amplasată în faţa Muzeului Judeţean de Istorie din Bacău – toate realizate impreună cu sculptorul Alexandru Gheorghiţă, soţul ei. A realizat de asemenea bustul din bronz al lui Toma Caragiu, dezvelit la Ploieşti pe 15 noiembrie 2000, când marele actor ar fi împlinit 75 de ani.

Este, totodată, autoarea a numeroase lucrări de sculptură mică, fiind distinsă, printre altele, cu un Premiu de excelenţă pentru lucrarea Chivot la Salonul Internaţional de Sculptură Mică „Constantin Brâncuşi” desfăşurat la Muzeul de Artă din Târgu Jiu (2008).

Expoziţia „Toma şi ai lui” de la Sala Mică a TNB va fi deschisă până în 18 aprilie şi va putea fi vizitată zilnic, cu excepţia zilelor de luni, între orele 14,00 şi 19,00.