Ca un corolar, dar nu numai, ci şi ca recunoaştere plenară a valorii fondării marelui Concurs şi Festival Internaţional „Hariclea Darclée” de la Brăila, manifestare aşezată în prezent sub Înaltul Patronaj UNESCO, precum şi a întregii şi ilustrei cariere desfăşurate pe tot mapamondul, continuată astăzi cu preocupări de promovare a artei, Mariana Nicolesco este omagiată internaţional în cele mai înalte foruri culturale şi educaţionale.

După Concertul extraordinar bucureştean pe care l-a realizat întru celebrarea celor 136 de ani de existenţă a Băncii Naţionale a României, despre care am relatat în aceste pagini, Mariana Nicolesco a fost invitată la Paris, la Reuniunea anuală a Ambasadorilor Onorifici UNESCO. Se ştie, soprana deţine Medalia UNESCO pentru Merite Artistice  şi i-a fost acordat şi titlul de Artist UNESCO pentru Pace. Onoruri supreme.

Recenta reuniune a abordat teme de interes global, precum marile probleme ale umanităţii în care UNESCO este chemată să joace un rol activ (cuvânt introductiv rostit de Irina Bokova, directorul general al UNESCO), dezvoltarea durabilă (raport al sub-Secretarului General ONU, Thomas Gass), resursele de apă ale planetei văzute din perspectiva educaţiei (expunere de Stephan Uhlenbrook), dar şi rolul culturii în lumea de azi, îndeosebi pentru combaterea extremismului şi violenţei.

Mariana Nicolesco a reafirmat în plen, la încheierea reuniunii pariziene, că-şi urmează neabătut crezul conform căruia „nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult decât cântul” şi a evocat, printre altele, participarea la Concursul Darclée, pe durata celor 20 ani de existenţă, a peste 2500 de tinere talente din 50 de ţări de pe cinci continente, semn al uniunii spirituale a tuturor, prin arta lirică.

Intervenţia renumitei soprane, aplaudată intens, a fost unul dintre punctele forte ale Reuniunii anuale a Ambasadorilor Onorifici ai Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură şi a prilejuit reîntâlnirea de mare cordialitate dintre directorul general al UNESCO, Irina Bokova şi Mariana Nicolesco.

Un mare muzicolog italian, Paolo Isotta, la Bucureşti

          Aula Palatului Cantacuzino a găzduit, în zilele următoare, un eveniment deosebit, patronat de Ambasada Italiei la Bucureşti, Institutul Cultural Italian şi Fundaţia Internaţională Ateneul Român, prilejuit de apariţia cărţii „Altri canti di Marte” („O mare carte a iubirii”, 464 de pagini, Marsilio Editore) de Paolo Isotta şi de prezenţa autorului la Bucureşti.

          Paolo Isotta, actualmente scriitor, a fost până de curând criticul muzical cel mai reputat şi incisiv al cotidianului „Corriere della sera”, care apare la Milano. În Cuvântul înainte la eleganta broşură (16 pagini) distribuită cu ocazia prezentării bucureştene, preambul intitulat „Paolo Isotta în universul enescian”, Mariana Nicolesco l-a caracterizat pe renumitul condeier, cu inconfundabila ei putere de sinteză: „Cel mai temut critic italian e un înger. Înger infinit de iubitor al muzicii, înger exterminator pentru tot ce îndepărtează de sublimul muzicii”.

          Serata a fost deschisă de E.S. Diego Brasioli, Ambasadorul Italiei în România, care a subliniat şansa pe care a avut-o în 1990 când, cu prilejul concertului dedicat Revoluţiei Române la Opera de Stat din Viena, a ascultat-o şi cunoscut-o pe Mariana Nicolesco, strălucitoare divă ce s-a alăturat pe scenă altor mari vedete mondiale. Vorbind despre Paolo Isotta, ambasadorul l-a caracterizat drept „apărător al valorilor şi tradiţiilor, al originalităţii adevărate”.

Paolo Isotta         

În alocuţiunea sa, autorul a adus un cald omagiu Marianei Nicolesco, „grande soprano drammatico d’agilità”, vocalitate rarisimă, pe care artista a servit-o cu caracter de unicitate. Subliniind câteva din marile roluri belcantiste din operele „Beatrice di Tenda” de Bellini, „Maria di Rohan” de Donizetti ş. a., Isotta a apreciat-o şi drept una dintre cele mai ilustre interprete a Violettei din „Traviata” verdiană, într-un spectru ce acoperă multe decenii, remarcând creaţia - reper absolut de la Festivalul Maggio Musicale Fiorentino 1976, sub bagheta „splendidă” a lui Thomas Schippers. Spune Paolo Isotta: „... e vorba de una dintre cele mai frumoase „Traviata” pe care le-am ascultat vreodată. Timbrul pur, tehnica perfectă de canto, stăpânirea coloraturii, ba mai mult, a pianissimelor, articularea sculptată a cuvântului italian, transfigurarea lirică, toate acestea aşează cu demnitate „Traviata” Marianei alături de cele interpretate de Claudia Muzio, Magda Olivero, Maria Callas, Renata Tebaldi”.

          În continuare, ca muzicolog de profundă analitică, Paolo Isotta şi-a expus opiniile fundamentate pe solide studii, prin care alături de Arnold Schönberg, Richard Strauss, Alban Berg şi Anton Webern, piloni ai componisticii secolului trecut, a mai inclus în panoplia celebrilor creatori încă cinci nume aparţinătoare altor trei naţiuni: polonezul Karol Szymanowski, italienii Franco Alfano, Ottorino Respighi, Gino Marinuzzi (în egală măsură, dirijor) şi, nu în ultimul rând, românul George Enescu. Asocierea lui George Enescu ca urmare a exegezei de înaltă ţinută a unui muzicolog faimos capătă, o dată în plus, putere de simbol.

Cu un singur cuvânt, „Fantastic!”, Mariana Nicolesco a definit sintetic remarcabilul discurs a lui Paolo Isotta.

Omagiu lui George Enescu

          Broşura de prezentare a cărţii, cu importante selecţii, este o dovadă a profunzimii cu care Paolo Isotta a analizat o tematică largă, interdisciplinară, în care cultura română ocupă un loc primordial. Nu este oare el, cel care în 6 august 2015, titra în „Corriere della sera” „Constantin Brâncuşi, George Enescu, Mariana Nicolesco sau cultul unei ţări pentru gloriile sale” ? Acestor trei nume, autorul le adaugă în „Altri canti di Marte” pe cele ale lui Emil Cioran, Vintilă Horia, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Sergiu Celibidache, Dinu Lipatti, Roman Vlad, Pascal Bentoiu, Radu Varia, autorul monumentalului volum „Brâncuşi” (Editura Rizzoli International, 1986).

          Din broşură ne dăm seama că pentru George Enescu, despre care Pablo Casals spunea că „este cel mai uluitor (compozitor) de la Mozart încoace”, autorul a rezervat pagini speciale de analiză dedicate capodoperei „Oedipe”, Suitelor pentru pian, „Poemei Române”, „Rapsodiilor Române”, Suitei „Săteasca”, Simfoniilor, Poemului „Vox Maris”, Simfoniei de cameră etc.

Nu lipsesc considerentele biografice, aprecierile pe care le acordă alţi exegeţi de seamă creaţiei enesciene, comparaţiile estetice cu diferite opusuri de referinţă ale secolului XX, conexiunile filosofice.

          „Altri canti di Marte” („O mare carte a iubirii”) de Paolo Isotta este o carte fundamentală, de care şi muzicologia, şi cultura română aveau nevoie.

Muzică enesciană

          După prezentarea volumului, a urmat recitalul de lieduri enesciene interpretate în limbile română, franceză şi germană, solo sau în duet, de artişti laureaţi ai Concursului Internaţional de Canto „Hariclea Darclée” - mezzosopranele Oana Andra şi Florentina Soare, soprana Irina Baianţ, baritonul Alexandru Constantin, acompaniaţi la pian de Alexandru Petrovici, care a fost prezent şi în ipostaza de bariton. În „bis”, toţi au oferit a cappella liedul „Waldgesang”.

Mariana Nicolesco şi Paolo Isotta în mijlocul performerilor, răspunzând aplauzelor publicului

Recitalul s-a încheiat cu două piese pentru pian de George Enescu, interpretate de Matei Varga, ca invitat special, un „produs de suflet” al Marianei Nicolesco, cu rol de descoperitoare, îndrumătoare şi formatoare în cariera tânărului artist. La cererea publicului, Matei Varga a cântat Studiul „Revoluţionar” de Chopin, încheind o seară memorabilă, îndelung aplaudată.