Salvaţi Opera (Bucureşti). Stop

Opera Naţională Bucureşti

Bilanţ: 81 de milioane euro totalizează subvenţia alocată Operei Naţionale Bucureşti, o instituţie care ajunge la al nouălea director interimar consecutiv din 2015 şi până astăzi.

Nouă interimari în şapte ani la Opera Naţională Bucureşti

Un comunicat de presă al ministerului culturii anunţă pe un ton chirurgical o nouă schimbare de management la Opera Naţională Bucureşti. Dl Fănel Ignat este demis din funcţie, urmând ca succesorul lui să fie numit la capătul celor 15 zile de preaviz. Din anul 2015 şi până acum, ar fi al nouălea interimar numit la ONB, instituţia care beneficiază de cea mai mare subvenţie publică din toată cultura instituţionalizată românească: cca 16 milioane € pentru anul 2020. Adică dublu faţă de Festivalul Enescu, ca să avem o comparaţie. În acelaşi interval de timp, guvernele României au  schimbat 11 miniştri ai culturii.

De asemenea, în premieră, ministerul culturii face publică o informaţie pe care s-a străduit s-o omită ani de zile: organizarea unui concurs de proiecte de management nu este posibilă la ONB din raţiuni legale, întrucât instituţia are deja un director, pe dl Cătălin Ionescu-Arbore, dar care este suspendat până îşi rezolvă problemele dintr-un dosar penal.

Anunţul făcut de ministerul culturii vine la câteva zile după numirea în funcţia de secretar de stat a dlui András István Demeter, ale cărui atribuţii includ şi coordonarea instituţiilor din domeniul artelor spectacolului (teatre, opere, filarmonici etc.).

Aşadar, pe 25 Martie, Opera va avea un nou interimar. Între timp, e foarte posibil să aflăm şi care va fi soarta dlui Ionescu-Arbore, condamnat în primă instanţă la patru ani şi patru luni închisoare şi interzicerea ocupării unei funcţii publice pentru o perioadă de patru ani. Pe 18 Martie e un nou termen în procesul său de la Curtea de Apel, care ar putea fi şi ultimul.

Strania istorie recentă a Operei Naţionale Bucureşti

Cum de s-a ajuns aici? Comentariile sunt aproape inutile, e suficientă o simplă cronologie a evenimentelor secolului XXI de la Opera Naţională Bucureşti, ce pare un roman scris în colaborare de Gogol, Ionesco, Kafka şi Dali.

2001 - Celebrul tenor Ludovic Spiess, ministru al culturii în urmă cu trei decenii, este numit director al Operei Române din Bucureşti. În 2005, Spiess este demis de ministerul culturii, escaladarea finală a conflictului dintre acesta şi o parte din angajaţii instituţiei.

2005 - Cătălin Ionescu Arbore ajunge directorul Operei. Un mandat condimentat cu şi mai multe scandaluri decât cel al lui Ludovic Spiess. La capătul lui, nota obţinută la evaluare nu-i permite să candideze singur la concurs, drept urmare, Arbore rămâne interimar până la organizarea competiţiei.

2012 - Concursul de proiecte de management este câştigat de dl Răzvan Ioan Dincă. Arbore contestă concursul şi pierde definitiv în instanţă. Răzvan Dincă transformă radical instituţia: clădirea este renovată în câteva luni, sunt invitaţi regizori renumiţi din străinătate să monteze la Bucureşti, iar baletul este încredinţat lui Johan Kobborg, care aduce la rândul său coregrafii celebre, în care, deseori, dansează cea mai importantă balerină româncă din toate timpurile, Alina Cojocaru, solistă la Royal Ballet şi English National Ballet.

2015 - Schimbările de la ONB declanşează rezistenţa vehementă a angajaţilor, iar Răzvan Dincă este suspendat din funcţie şi trimis în judecată. Va fi achitat definitiv în 2018, după un proces lung, fără a mai reveni în funcţie.

2015 - Începe sarabanda interimarilor. Mai întâi George Călin, adjunctul lui Răzvan Dincă. Este demis în Aprilie 2016, punctul de plecare a scandalului baletului de la ONB.

2016 - 2019 - Tiberiu Soare îl înlocuieşte pe George Călin. Este demis după câteva zile. Îi urmează Vlad Conta, care rezistă o săptămână. George Călin revine pentru o singură zi. Îi succede Beatrice Rancea, care se autosuspenda din funcţia de manager general al Operei Iaşi pentru un interimat care va dura până în Decembrie 2017. Urmează primul interimat al lui Fănel Ignat. Ministerul culturii organizează un Răsvan Cernat. Cernat mai fusese director înaintea lui Spiess şi, conform obiceiului locului de la Operă, a ajuns şi el la tribunal, cercetat pentru nereguli, dar a fost achitat. Între timp, Arbore reuşeşte să obţină anularea concursului pierdut în 2012 şi revendică postul de director, în calitate de câştigător, la începutul anului 2019. Numai că, tot în 2015, fusese şi el trimis în judecată pentru corupţie. Drept urmare, ministerul îl confirmă pe post, suspendându-l simultan din funcţie. Astfel, Ignat revine ca interimar.

2021 - Fănel Ignat e demis. Arbore aşteaptă verdictul definitiv. Interimarul cu numărul nouă urmează să fie numit şi este probabil că anul acesta justiţia va debloca într-un fel sau altul o situaţie pe care ministerul culturii nu reuşeşte s-o gestioneze nici politic şi nici legislativ de peste două decenii.

Din 2015 şi până acum, Guvernul României a alocat Operei Naţionale Bucureşti o subvenţie totală de 81,2 milioane €.

Articol publicat pe blogul

Despre Opera

.