Romanul poliţist autohton începe ofensiva

Romanian Crime Writers Club şi-a făcut apariţia la scenă deschisă la Festivalul de Film Istoric de la Râşnov, aflat în plină desfăşurare. Înfiinţată de curând de un grup de scriitori români de literatură poliţistă, asociaţia Romanian Crime Writers Club îşi propune să reaproprie cititorii de un gen popular şi să promoveze  thrillerul sau romanul crime & mystery neaoş.

Ştiri pe aceeaşi temă

George Arion, Bogdan Hrib, Alexandru Arion, Monica Ramirez şi Claudiu Simion au venit, la 7 august, la Cetatea Râşnovului pentru a-şi prezenta iniţiativa de revigorare a romanului poliţist românesc şi a gustului pentru lectură. Până în prezent, ea s-a concretizat în Romanian Crime Writers Club, un grup de scriitori care intenţionează să pornească la luptă pentru ca acest gen, atât de îndrăgit în străinătate, să câştige teren în România. Printre cei implicaţi în acţiunea de (re)cucerire a publicului se numără şi Oana Stoica Mujea, Ivona Boitan, Bogdan Teodorescu, Emil Simionescu, Stelian Ţurlea, Adrian Onciu, Alex Mihalcea sau Eugen Ovidiu Chirovici.

Descoperirea talentelor

„Mai sunt oameni care scriu aşa ceva, dar noi nu i-am depistat. Ori n-au avut şansa de a fi publicaţi, neştiind să bată la uşa potrivită, ori au o sfială", a spus George Arion, preşedintele asociaţiei, cel mai cunoscut scriitor de roman poliţist de la noi. „De alt­fel, prima acţiune a clubului este una de recrutare - un concurs de manuscrise, până la 15 octombrie. Premiul pentru romanul cel mai bun este publicarea lui şi lansarea la Târgul de Carte Gaudeamus din această toamnă. Suntem curioşi să vedem câte manuscrise vom primi", a adăugat precizat Alexandru Arion, vicepreşedintele asociaţiei.

Încrezători în talentul şi capacitatea unor autori contemporani români de a scrie romane de gen valoroase, cu nimic mai prejos din punct de vedere al valorii de cele atât de îndrăgite şi cumpărată de cititorii din Occident, scriitori pe care îi unesc în recent înfiinţatul club „afinităţile de gen", nu cele de stil, sunt dornici să descopere talentele necunoscute. „Aşa o să apară un mare roman", este convins Bogdan Hrib, directorul Editurii Tritonic, care are la activ mai multe romane poliţiste, unele în curs de apariţie la edituri din străinătate.

În viziunea lui George Arion, formarea unei asemenea asociaţii acum, o premieră în istoria literaturii noastre, este un fapt relevant, care „spune mult şi despre înapoierea noastră, din moment ce grupul s-a constituit în anul 2010". „Sunt foarte optimist", a mărturisit scriitorul, convins că editurile autohtone vor începe să le acorde atenţie scriitorilor români de gen. „Acum cinci ani eram disperat pentru că eram singur. Dar acum am încredere că cel puţini zece autori de gen vor intra în literatura română. Am convingerea că ne putem prezenta în străinătate cu unii dintre ei fără greş", a completat cunoscutul scriitor, recent întors de la o sesiune de lectură de la Rotterdam, desfăşurată după o formulă neconvenţională, pe un vas ancorat în port.

Promovare şi independenţă

Şi la noi vor urma astfel de lecturi şi întâlniri cu cititorii, printr-o iniţiativă independentă, care pregăteşte, printre alte, „thriller nights" pentru cititorii autohtoni, pentru care RCWC plănuieşte să invite şi scriitori străini.

În ceea ce priveşte promovarea în străinătate, primii paşi s-au făcut deja. Bogdan Hrib a povestit: „Străinii n-au început să ne ia în seamă serios decât atunci când s-au lămurit că autorii lor prea scriu după reţete care încep să nu mai aibă consistenţă. Aşa a apărut ideea că e exotic să publice un autor român care scrie bine şi, mai mult, are idei foarte bune. Pentru ei, suntem exotici şi ieftini". Alexandru Arion este convins că succesul în vânzări al unui autor român de thriller „undeva în Europa", poate provoca un tsunami, care va ajunge şi în România, „după un an evident, că la noi totul se întâmplă defazat - şi astfel o să se schimbe şi aici şi mentalitatea, şi, cu timpul, canonul literar".

În privinţa posibilităţii de a obţine fonduri pentru astfel de programe de la instituţii de stat, membrii clubului sunt sceptici şi, mai mult, nici nu intenţionează să acţioneze pe o asemenea cale: „Noi urmărim să ne facem contacte, să încheiem contracte de traducere direct, prin agenţii literare şi edituri", a precizat Bogdan Hrib. Scriitorul a explicat: „Nu trebuie să obţinem fonduri, în funcţie de decizia unui critic care să hotărască cine şi de ce e mai bun. Ce e mai reprezentativ pentru România? George Arion sau Mircea Cărtărescu? Eu spun că George Arion, pentru că, tradus în 20 de limbi, ar vinde incomparabil mai mult decât literatura «bună»".

Alexandru Arion a precizat că, pentru foruri ca Uniunea Scriitorilor din România sau „marea critică", literatura mystery&thriller continuă să fie literatură de rang inferior. „În alte ţări, nu se mai pune de mult problema dacă literatura poliţistă e gen minor sau maculatură. Acolo e literatură pur şi simplu sau nu e", a comentat George Arion. De altfel, scriitorul, care lucrează la un roman misterios, în care Andrei Mladin se întoarce, este de părere că romanul poliţist autohton, dacă ar fi promovat în străinătate, ar putea „deschide porţile" pentru întreaga literatură română.

În căutarea lecturii pierdute

Seria Crime Scene, care cuprinde romane poliţiste de autori contemporani români şi străini, precum şi clasici ai genului, şi-a propus să ofere cărţi care să fie citite, nu aruncate în bibliotecă, a explicat Alexandru Arion, adăugând că volumele, publicate prin colaborarea dintre Editura Tritonic şi Revista „Flacăra", au succes.

Iniţiativa are potenţialul de a impulsiona o întoarcere a lecturii, într-o ţară în care există puţini cititori, deşi mulţi vorbesc, din snobism, despre cărţi, este de părere preşedintele RCWC. „S-ar putea ca abia peste ani să aibă loc revirimentul acestui tip de literatură", a estimat acesta. „Dar e foarte important că, iată, discutăm despre acest lucru. Nu ştim dacă vom fi victorioşi, dar poate peste 50 de ani ne va mulţumi cineva. Cum e posibil ca în Austria, care are o populaţie jumătate din cea a României, să existe peste 40 de autori de romane poliţiste care se cumpără şi se citesc?", a întrebat intrigat George Arion.

Îndepărtarea de lumea cărţilor şi educaţia precară sunt, în opinia lui Bogdan Hrib, de natură să determine instituţii ca presa să organizeze campanii pentru redescoperirea lecturii. „Oamenii trebuie încurajaţi să citească", a continuat scriitorul. „«Filiera grecească», de exemplu, este un roman mic, care se poate citi în tren, pe drumul de la Bucureşti la Braşov. Tipul ăsta de roman creează dependenţă. Şi câştigul este al tuturor. După ce a citit zece cărţi de acest tip, poate sare la «Numele trandafirului» de Umberto Eco şi apoi trece la cărţile laureaţilor Premiului Nobel. «Numele trandafirului» a luat premiul pentru roman poliţist. Nimeni n-a pomenit vreodată acest lucru în România", a explicat Bogdan Hrib.

Editurile româneşti, reticente

În viziunea membrilor RCWC, editurile din România sunt refractare la ideea de a publica romane poliţiste ale scriitorilor români contemporani din mai multe motive. O asemenea decizie implică risc, fiindcă piaţa de carte din România este modestă şi vânzările asemenea, şi multe eforturi. Ca atare, majoritatea aleg drumul sigur, adică publicarea în traducere a unui roman străin de top. Alexandru Arion a explicat: „În cazul unui autor român, situaţia e mai complicată. Nu alegi un roman, cumperi drepturile şi plăteşti o traducere, după care vinzi măcar cât să-ţi acoperi cheltuielile. Trebuie să munceşti pentru el, să faci marketing, lansări, prezentări la târguri... Înseamnă multă muncă şi mulţi bani. La prima vedere, publicarea unei traduceri pare mai scumpă. Dar până la urmă s‑ar putea să fie mai scump să promovezi un autor român."

Aşadar, teama de risc, comoditatea, lipsa specialiştilor de genul publisher şi dezinteresul faţă de posibilitatea de a descoperi un talent puternic joacă un rol hotărâtor în reticenţa editurilor din România de a tipări romane mystery & thriller ale scriitorilor noştri. Remarcabil este că această stare de fapt nu îi descurajează pe scriitorii dornici să publice. După publicarea romanului de debut în România, Claudiu Simion, trăitor la Copenhaga, are în lucru o a doua carte. „M-aş bucura să vorbim de alte cifre de vânzări", a recunoscut tânărul scriitor, povestind cum anul trecut a trimis un e-mail cu un sinopsis la Editura Tritonic, care a publicat „Să iubeşti un înger" în iunie şi a lansat romanul la Bookfest.

Zorii unei reveniri

Până una alta, mai multe romane poliţiste autohtone vor fi publicate în străinătate. O editură londoneză va tipări „Atac în bibliotecă", de George Arion, „Spada" lui Bogdan Teodorescu, „Indicii anatomice", de Oana Stoica Mujea şi un roman în curs de elaborare de Bogdan Hrib. Acesta din urmă va publica un volum şi în Japonia.

Primul proiect inedit al RCWC este un roman colectiv cu titlul provizoriu „Cross Killings", la care lucrează Luis Miguel Rocha, George Arion, Oana Stoica Mujea, Alexandru Arion şi Bogdan Hrib. „Proiectul a ajuns şi la agentul lui Luis Miguel Rocha, autorul numărul 1 de thriller în Portugalia", a povestit Bogdan Hrib, „şi astfel se va duce la New York şi în alte părţi. Probabil că va intra direct pe piaţa americană". Şi, după ce a ratat ediţia din această primăvară a Târgului de Carte de la Londra, din cauza norului care a dat peste cap Europa, RCWC va merge să se prezinte la Târgul de Carte de la Frankfurt.

Bogdan Hrib

44 de ani, este directorul Editurii Tritonic şi editor al revistei „Flacăra". Are la activ „Filiera grecească", „Blestemul manuscrisului" (scris împreună cu Răzvan Dolea) şi „Somalia, mon amour". În prezent, lucrează la „Ucide-ţi generalul", roman în care protagonistul seriei anterioare, Stelian Munteanu, revine şi va trece „de partea răilor". Cartea, care va apărea şi în Anglia, este străbătută de o tematică „neplăcută" pentru autor - armata şi anii '80 - şi are „multă legătură cu Revoluţia din 1989". Luna aceasta, împreună cu Alexandru Arion şi George Arion, scriitorul intenţionează să se refugieze la mânăstire, fiecare în chilia lui, fiecare cu romanul care aşteaptă să fie scris.

Monica Ramirez

40 de ani, s-a întors în România de un an, după 10 ani petrecuţi în America şi 7 volume publicate în engleză. Acum este instructor de fitness, are patru copii şi scrie în fiecare zi pentru că „nu poate altfel". Scriitoarea îşi va lansa sâmbătă, la târgul de carte din cadrul Festivalului de Film Istoric de la Braşov, romanul „Asasin la feminin", primul romance thriller de la noi, şi are în lucru ultimul volum din seria Alina Marinescu, în paralel cu romance istoric, în care povestea se desfăşoară în timpul războiului din Crimeea.

Claudiu Simion

45 de ani, locuieşte la Copenhaga şi lucrează la o companie de transport. A debutat cu romanul „Să iubeşti un înger", lansat anul acesta la Bookfest, şi acum lucrează una-două ore pe zi la o ficţiune despre o societate bulversată de descoperirea teleportării, problematizând tema în relaţie cu noile teorii din fizica cuantică.

Oana Stoica Mujea

28 de ani, a publicat deja trei romane fantasy („Stăpânul", „Războiul reginelor" şi „Regina Elfa") şi două romane poliţiste („Indicii anatomice" şi „Parfumul văduvei negre"). Acum participă la proiectul colectiv „Cross Killings".


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: