Românii preferă să meargă la mall, nu la bibliotecă

Românii
preferă să meargă la mall, nu la bibliotecă

14% merg lunar la mall la cumpărături, în timp ce doar 1,7% frecventează bibliotecile, conform „Barometrului de consum cultural 2014”

„Barometrul de Consum Cultural 2014”, cea mai importantă analiză statistică a sectorului cultural din România, a fost lansat luni de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), în el regăsinduse date despre consumul de cultură al românilor în acest moment şi despre modul în care populaţia se raportează la sectorul cultural.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global şi local” oferă informaţii despre dinamica valorilor şi practicilor din societatea românească din prezent, iar rezultatele au stârnit deja controverse, Federaţia Editorilor din România, considerând că unele dintre datele publicate sunt greşite. Volumul se adresează atât publicului larg, cât şi specialiştilor şi reprezentanţilor autorităţilor publice centrale şi locale. Barometrul se doreşte o oglindă a activităţii din domeniul cultural, oferindu-i fiecărui cititor posibilitatea de a se regăsi într-un anumit profil de consumator, care să compare practicile culturale proprii, cu cele ale restului populaţiei.

Astfel, unul dintre rezultatele care au atras atenţia celor care au deschis Barometrul este că în timp ce aproximativ 14% dintre români merg lunar la cumpărături în mall, doar 1,7% din populaţie frecventează bibliotecile. De asemenea, românii nu sunt mari consumatori de muzică specifică activităţii filarmonicilor. 80,6% dintre respondenţi declară că nu merg la astfel de evenimente, iar 15,2% afirmă că "merg mai rar". Procentul non-consumatorilor este mai mare în rândul femeilor, 0,5%, faţă de 0,9% bărbaţi care merg săptămânal la filarmonică.

Nivelul de educaţie joacă un rol mai important decât vârsta în separarea dintre consumatori şi non-consumatori.

În cazul operei şi operetei, situaţia consumului este similară cu cea a filarmonicii. Asemenea evoluţiei înregistrate în cinematografe, segmentul "non-consumatorilor" de operă şi operetă a scăzut în ultimii 10 ani cu aproximativ 10 procente.

În cazul operei şi operetei, bărbaţii sunt cei care se arată mai interesaţi să meargă o dată la 2-3 luni (0,8%) în raport cu femeile care aleg opera lunar (0,5%).

În ceea ce priveşte teatrul, numărul "non-consumatorilor" a scăzut în ultimii 10 ani cu aproximativ 14%, fiind vorba de cea mai mare scădere înregistrată în rândul unei forme de consum cultural public pentru care s-au cules date.

Merg într-o mai mare măsură la teatru femeile, persoanele tinere cu vârsta de până la 34 de ani şi cele cu un nivel mai ridicat de educaţie, scrie Mediafax. La fel ca în cazul majorităţii tipurilor de consum cultural public, persoanele din mediul rural sunt dezavantajate în ceea ce priveşte participarea la viaţa culturală. Indiferent de mediul de rezidenţă, bărbaţii aleg să meargă la teatru o dată la 4-6 luni (8,8%), în timp ce 5,8% dintre femei merg lunar, 5,2% - o dată la 2-3 luni, iar 5,3% - o dată la 4-6 luni.

Pe de altă parte, consumul cultural public practicat cu ocazia evenimentelor de tip festival cunoaşte valori bune pe segmentele "o dată la 2-3 luni" şi "o dată la 4-6 luni".

Astfel, 8,1% dintre respondenţi merg de aproximativ patru ori pe an la acest tip de evenimente, iar 11,4%, de aproximativ două ori pe an. Este important de menţionat că variabila nu diferenţiază în ceea ce priveşte tipul de festival (muzică, film, teatru) şi nici modalitatea de acces (cu plată sau gratuit).

În cazul festivalurilor, şi bărbaţii şi femeile participă mai degrabă o dată la 4-6 luni, cifrele fiind de 12,4%, respectiv 10,5%.

În anul 2014, din populaţia analizată la nivel naţional, 5,7% a mers cel puţin o dată pe lună la cinematograf. Prin comparaţie cu anul 2005, segmentul de "non-consumatori" este mai mic în cazul bărbaţilor decât în cel al femeilor, 58% în comparaţie 67,2%.

Cel mai interactiv dintre tipurile de spectacole se dovedeşte cel de divertisment/ muzică, în ceea ce-i priveşte pe bucureşteni. Locuitorii Capitalei au fost de mai multe ori pe an la concerte de muzică pop/ dance (22%), concerte de muzică contemporană (16%), jazz-blues (12%) şi stand-up comedy (19%).

Teatrul clasic atrage o parte importantă a publicului bucureştean, 28% participând la spectacolele susţinute de instituţiile teatrale, 17%, la teatrul independent şi 12%, la teatrul de păpuşi.

Un nivel diferit al participării se înregistrează în cazul concertelor de muzică clasică (11%), spectacolelor de operă şi operetă (11%) şi spectacolelor de balet (4%).

Pe de altă parte, 78% dintre respondenţi nu au fost niciodată la balet, 73% nu au mers la dans contemporan şi 61% nu au mers la teatrul de păpuşi.

În ce priveşte clasamentul instituţiilor de spectacole frecventate de publicul bucureştean este dominat de teatrele tradiţionale, cu o lungă istorie, care îşi menţin o imagine puternică. Astfel, în ceea ce priveşte gradul de frecventare a principalelor instituţii de spectacole din Bucureşti, pe primul loc se clasează Teatrul Naţional "Ion Luca Caragiale" (16%). Locul al doilea îi revine Teatrului Bulandra (11%), iar Teatrul de Comedie s-a situat pe locul al treilea, cu 10%. Printre celelalte instituţii de gen frecventate de bucureşteni se află Teatrul Nottara (8%), Sala Palatului (7%), Sala Polivalentă (6%) şi Teatrul Masca (5%).

Publicul de teatru din Bucureşti este mai conservator, preferând teatrul clasic (36%) şi comediile (55%), desfăşurate în instituţiile de spectacole (62%) şi în aer liber (27%). În acelaşi timp, în contextul în care au început să apară tot mai multe cafenele şi baruri care găzduiesc evenimente teatrale, 19% dintre respondenţi s-au declarat atraşi de astfel de spaţii.

Sectorul independent este mult mai vizibil în cazul festivalurilor organizate în Bucureşti. Astfel, 8% dintre respondenţi preferă Festivalul Internaţional "George Enescu", 5% - Summer Well şi 4% - Festivalul de Muzică Veche Bucureşti.

Principalele surse de informare în momentul deciziei de a viziona sau nu un spectacol sunt mass-media (43%) şi recomandările prietenilor şi ale familiei (42%). În acest context se observă gradul scăzut de utilizare ca sursă de informare a revistelor de evenimente culturale (2%) şi a ghidurilor de timp liber (4%).

Pentru ediţia din 2014 a Barometrului de Consum Cultural, volumul eşantionului a fost de 1.260 de persoane, cu o eroare maximă tolerată de +/- 2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Eşantionul a conţinut un boost de 840 de persoane din Bucureşti, care a produs un subeşantion reprezentativ pentru Capitală, cu o eroare maximă tolerată de +/- 3,4%, la un nivel de încredere de 95%.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările