MŢR a refuzat proiecţia unui film românesc. Tudor Giurgiu: „Problema nu e eventuala temere că filmul ar fi un rebut ci că e «un film cu lesbiene»“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Într-o scrisoare deschisă adresată conducerii Muzeului Ţăranului Român (MŢR), regizorul Tudor Giurgiu, co-fondator al Festivalului Internaţional de film Transilvania (TIFF) deplânge faptul că debutul în lungmetraj al lui Bogdan Theodor Olteanu, „Câteva conversaţii despre o fată foarte înaltă”, nu va intra în programarea viitoare a cinematografului de la muzeu, fiind etichetat drept un „film cu lesbiene”.

„Câteva conversaţii despre o fată fată înaltă”, în regia lui Bogdan Theodor Olteanu, cu Silvana Mihai şi Florentina Năstase în rolurile principale, spune povestea unui episod de iubire dintre două fete care, în intimitatea unui apartament din Bucureşti, pe măsură ce se apropie fizic, ajung să se distanţeze la nivelul opiniilor, având viziuni complet diferite cu privire la felul în care ar trebui să se comporte un cuplu precum cel format de ele în societate. 

Regizorul Tudor Giurgiu a trimis o scrisoare deschisă conducerii MŢR care nu a inclus filmul în programarea viitoare a cinematografului, „deşi este un cinema care primeşte subvenţii atât de la CNC cât şi din programul Europa Cinemas tocmai pentru a programa filme româneşti şi europene de calitate”.

Contactată de „Adevărul”, Liliana Passima, manager al MŢR, a transmis o scrisoare ziarului „Adevărul” în care a explicat refuzul filmului regizat de Olteanu, vorbind despre o perioadă complicată pe care muzeul o traversează, care presupune un efort administrativ post-şantier considerabil, derularea unui proiect cu finanţare din fonduri europene, precum şi intervenţii care ţin de conservarea colecţiilor.

„Câteva conversaţii despre o fată foarte înaltă”, un film independent, realizat fără bani publici, a avut premiera mondială la TIFF, având deja o serie de cronici elogioase în presa străină. Tudor Giurgiu punctează în scrisoarea adresată MŢR că ulterior proiecţiilor sold-out ale filmului de la TIFF, pelicula lui Bogdan Theodor Olteanu, a fost invitat la o serie de festivale prestigioase din străinătate. De asemenea, în momentul de faţă, există negocieri pentru distribuirea filmului pe ecranele din Franţa.

„Problema nu e eventuala temere că filmul ar fi un rebut ci că e un <<film cu lesbiene>>, iar asta ar putea regenera scandalul din luna februarie a.c., la care, de altfel, s-a întâmplat să fiu martor”- Tudor Giurgiu. 

Regizorul mai precizează că încearcă să înţeleagă decizia Lilianei Passima, directorul muzeului care „nu doreşte să-şi alieneze o parte a publicului care consideră că programarea unor filme cu tematică LGBT este străină de substanţa instituţiei” 

Rămân, totuşi, cu îndoiala sinceră că protestatarii din februarie au vizitat muzeul cu adevărat în ultimii 5 ani sau au măcar habar despre programele sale curente”. 

Decizia este, totuşi, una total neinspirată, crede Giurgiu, în condiţiile în care, în Capitală, mai există doar două cinematografe unde se poate vedea alt gen de filme faţă de cele care rulează la mall. Problema cu o astfel de decizie este că nu se bazează pe criterii legate de performanţa lui, ci au legătură cu tema tratată, în cazul de faţă despre o minoritate sexuală. Refuzul pe baza unui astfel de criteriu „e, în sine, o discriminare şi constituie un precedent periculos”.

„Ce filme trebuie să facem în viitor pentru a fi siguri că vom fi acceptaţi în sălile de cinema? Ne dorim oare să existe un cod despre ce sau cât e voie să arătăm în filmele noastre pentru a fi eligibili la o programare într-o sală care se proclamă a fi un cinematograf de artă?

Imagine indisponibilă

În 2006, am regizat filmul Legături bolnăvicioase, primul film din România care atingea subiecte din zona LGBT. Mi s-a interzis vreo programare? Nu. Dimpotrivă, filmul a făcut săli pline la cinema Studio, frecventat de acelaşi tip de public care a migrat ulterior închiderii sălii Studio spre cinematograful de la Muzeul Ţăranului. Mi se pare ireal şi de neconceput ca, după 12 ani, să fim martori la acest tip de atitudine. Doar pentru că apele sunt tulburi şi nu se doreşte agitarea lor?

Consider că sala de cinema din incinta MŢR (numită, ironic, la lansarea la care am luat parte, Noul Cinematograf al Regizorului Roman, deşi probabil ar fi trebuit să se adauge „care-nu-face-filme-cu-gay-sau-lesbiene”) aduce un capital de imagine extraordinar Muzeului, aduce public nou, tânăr, oameni care ar putea fi stimulaţi să participe la activităţile MŢR. A transforma cinematograful într-un loc unde filmele de un anumit gen nu sunt binevenite în pofida valorii lor, doar pentru că se consideră a fi străine de discursul şi mesajul MŢR, e o interpretare forţată şi nepotrivită valorilor europene ale lumii în care trăim.

Pentru a preîntâmpina astfel de cazuri pe viitor, solicit public conducerii MŢR să anunţe oficial, în clar, ce trebuie să conţină filmele româneşti sau străine pentru a fi programate în cinematograf.

Regret să constat că, prin aplicarea acestei decizii, fanatismul şi intoleranţa au tot mai mult câştig de cauză în detrimentul libertăţii de exprimare.”- Tudor Giurgiu, în scrisoarea deschisă adresată Muzeului Ţăranului Român. 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite