Program de excepţie la Ateneu. Enescu, Ceaikovski şi Beethoven, sub bagheta maestrului Horia Andreescu, la Filarmonica  „George Enescu“

Program de excepţie la Ateneu. Enescu, Ceaikovski şi Beethoven, sub bagheta maestrului Horia Andreescu, la Filarmonica  „George Enescu“

Dirijorul Horia Andreescu

Maestrul Horia Andreescu va susţine, alături de Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii "George Enescu", joi şi vineri, două concerte care au un program de excepţie: Simfonia nr.1, în mi bemol major, op.13 de George Enescu, Uvertura-fantezie "Romeo şi Julieta" de Piotr Ilici Ceaikovski, Fantezia pentru pian, cor şi orchestră, op.80 de Ludwig van Beethoven. Solist va fi pianistul Andrei Licareţ, iar dirijorul Corului este Iosif Ion Prunner.

Ştiri pe aceeaşi temă

Concertele dirijate de maestrul Horia Andreescu vor avea loc pe 1 şi 2 noiembrie 2018, de la ora 19.00, în Sala mare a Ateneului Român. Programul este alcătuit din capodopere ale muzicii clasice semnate de George Enescu, Piotr Ilici Ceaikovski şi Ludwig van Beethoven.

"Simfonia nr. 1, în mi bemol major, op. 13 de George Enescu a fost scrisă în perioada 1902-1905 şi este, până astăzi, cea mai cunoscută dintre cele trei simfonii semnate de Enescu, cu toate că celelalte două aparţin unei alte etape, ulterioare, de creaţie. Din lista simfoniilor mai fac parte cele cu numerele 4 şi 5, pe care Enescu nu le-a încheiat şi care au fost aduse la forma finală de către Pascal Bentoiu, compozitor cu o rafinată cunoaştere a stilului enescian şi căruia îi datorăm şi un opus de referinţă de analiză muzicologică – volumul Capodopere enesciene. Simfonia nr. 1 este, cu siguranţă, printre cele mai însemnate opere de tinereţe: la 24 de ani, Enescu dovedeşte că stăpâneşte limbajul simfonic al sfârşitului de secol XIX, asta şi graţie celor patru simfonii de şcoală, în care şi-a exersat talentul, ultima dintre ele, în aceeaşi tonalitate ca Simfonia op. 13 şi datată 1898", puncteaza  Octavia -Anahid Dinulescu, în caietul program al concertului de la Filarmonica "George Enescu". 

"De la Berlioz, Bellini, Gounod, Prokofiev, până la Bernstein (al cărui West Side Story este, în esenţă, o adaptare urbană a subiectului), Romeo şi Julieta a făcut carieră în repertoriul de prim rang al muzicii occidentale. La îndemnul lui Balakirev, Ceaikovski compune şi el, în 1869, o Uvertură-fantezie după Romeo şi Julieta. O primă versiune, compusă în doar şase săptămâni, are prima audiţie în 1870, sub bagheta lui Nikolai Rubinstein. O a doua variantă (cântată la Skt. Petersburg, în 1872)  foloseşte un coral sugerat de Balakirev, în factură lisztiană, pe post de introducere, iar ultimele modificări aduse partiturii datează din 1878 (la aproape 10 ani de la primele schiţe) şi conturează varianta de concert aflată azi în uz. Regăsim  în această uvertură-fantezie o legătură foarte strânsă între forma muzicală şi conţinutul programatic. Trei idei muzicale stau la baza întregii construcţii: coralul introductiv, solemn se asociază figurii lui Friar Laurence, iar două teme profund contrastante (descriind conflictul dintre familii, respectiv dragostea celor doi) generează forma de sonată şi potenţează tumultul din dezvoltare. Celebra temă a dragostei dintre Romeo şi Julieta, prima dată destinată violelor şi cornului englez, revine spectaculos în punctul culminant, plasat către sfârşit, în repriză, extinsă şi cu o orchestraţie amplă, şi, o dată în plus, în coda, dar cu o altă încărcătură expresivă, mult mai rece şi lipsită de viaţă", apreciază  muzicologul Octavia-Anahid Dinulescu. 

"Despre prima audiţie a Fanteziei pentru pian, cor şi orchestră op. 80 de Ludwig van Beethoven avem câteva informaţii datorate lui Ignaz Xaver von Seyfried, dirijor şi critic la Allgemeine Musikalische Zeitung, teoretician, compozitor, personalitate importantă a Vienei, la începutul secolului al XIX-lea. El a fost prezent la concertul din 22 decembrie şi a consemnat, mai mult pentru mica istorie, un scurt incident apărut în timpul execuţiei lucrării. Pentru că uitase să opereze în ştimele de orchestră eliminarea repetării unui mic fragment la care renunţase, s-a produs evident un decalaj flagrant, rezolvat cu rapiditate. Beethoven şi-a cerut scuze instrumentiştilor, dar asistenţa (critica şi publicul) nu l-a prea iertat pentru această întrucâtva nevinovată încurcătură", consideră Vladimir Popescu-Deveselu. 
 
Fantezia op. 80 a trăit şi trăieşte fiind întotdeauna primită cu căldură de către public. Ea şi-a găsit, în lunga ei existenţă, pianişti de renume, începând cu compozitorul care a prezentat-o după cum am văzut publicului la prima ei audiţie", subliniază muzicologul Vladimir Popescu-Deveselu.
 

Horia Andreescu este unul dintre dirijorii principali ai Filarmonicii “George Enescu” din Bucureşti, orchestră pe care a dirijat-o prima oară în anul 1987. Până în 2010, pentru mai bine de 18 ani, a fost directorul artistic şi dirijorul şef al Orchestrelor şi Corurilor Radio România. În anii ‘80 şi ‘90 a fost dirijor invitat permanent al unor importante ansambluri germane: Orchestra Radio din Berlin, Filarmonica din Dresda şi Capela de Stat din Schwerin. Recunoscut mai ales pentru interpretările de referinţă ale capodoperelor lui Haydn, Beethoven, Berlioz sau Bartók şi pentru relaţia privilegiată pe care o are cu superstarurile artei interpretative, Horia Andreescu este, în acelaşi timp, un remarcabil promotor al muzicii noi şi al tinerelor talente. Este frecvent invitat să participe la jurizarea unor competiţii internaţionale, iar prin activitatea sa de profesor asociat al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti contribuie esenţial la creşterea noilor generaţii de instrumentişti şi dirijori. De-a lungul timpului, a dirijat ansambluri de excepţie precum Orchestra Gewandhaus din Leipzig, Capela de Stat din Berlin, Opera Comică din Berlin, Orchestra Simfonică din Londra, Filarmonica Regală din Londra, Orchestra Naţională a Rusiei, Orchestra Simfonică BBC Scotland, orchestrele simfonice din Viena, Ierusalim, Rejkjavik, Alabama şi Taipei, orchestrele radio din Viena, Leipzig, Hamburg, Köln, Copenhaga, Madrid, Katowice, Sofia şi Ljubljana, cele trei ansambluri ale Radioului Olandez, orchestrele filarmonice din Amsterdam, Stuttgart, Budapesta, Johannesburg şi Nagoya, orchestrele de cameră din Israel şi Olanda, Orchestra Arenei din Verona, Collegium Musicum Copenhaga şi ansamblul Modern din Frankfurt.

De la debutul său în 1993 cu orchestra „Jeunesses Musicales”, Andrei Licareţ (foto) a acumulat un vast repertoriu, de la baroc până la muzică contemporană. A susţinut numeroase recitaluri şi concerte cu reputate orchestre din ţară şi străinătate, sub bagheta unor mari dirijori precum Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Jin Wang, Arnold Ostman, Arie Vardi. Din 2000, a susţinut recitaluri la Praga, Berlin, Madrid, Istanbul, Salonic şi Paris. Vădind de timpuriu certe aptitudini muzicale, Andrei Licareţ începe studiul pianului sub îndrumarea tatălui său, binecunoscutul pianist şi organist Nicolae Licareţ.
 
A continuat să studieze cu renumiţi profesori printre care Viciniu Moroianu, Dan Dediu (compoziţie) la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Jacques Rouvier la Conservatoarele din Paris şi Berlin, Dmitri Bashkirov la Academia de vară Mozarteum de la Salzburg, Leon Fleisher la Peabody Conservatory din Baltimore. Andrei Licaret a înregistrat în repetate rânduri pentru posturi de radio şi televiziune din România. Apariţiile lui Andrei Licareţ în sălile de concert din România şi din străinătate l-au făcut cunoscut publicului şi criticilor de specialitate care au apreciat elogios arta sa şi l-au impus ca un pianist de valoare al generaţiei sale.

 

Filarmonica "George Enescu"

1, 2 noiembrie 2018, ora 19.00, Sala mare a Ateneului Român

Horia Andreescu  FOTO: Virgil Oprina

Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii "George Enescu"

Dirijor
HORIA ANDREESCU

Solist
ANDREI LICAREŢ

Program

George Enescu
Simfonia nr. 1, în mi bemol major, op. 13

Piotr Ilici Ceaikovski
Uvertura-fantezie Romeo şi Julieta

Ludwig van Beethoven
Fantezia pentru pian, cor şi orchestră, op. 80

Dirijorul corului

Iosif Ion Prunner

Iosif Ion Prunner este de peste 20 de ani dirijorul Corului Filarmonicii „George Enescu”. Născut într-o cunoscută familie de muzicieni (Prunner-Silvestri), prezenţi timp de peste un veac pe scena Filarmonicii, începe studiul pianului cu tatăl său la 5 ani. 
După absolvirea Universităţii de Muzică, desfăşoară o intensă activitate ca pianist concertist şi de muzică de cameră în ţară şi în străinătate (Germania, Rusia, Cehia, Elveţia). În acelaşi timp studiază dirijatul cu Constantin Bugeanu şi Sergiu Comissiona, fiind numit prin concurs dirijorul Corului Filarmonicii „George Enescu” de către Cristian Mandeal, directorul Filarmonicii. În acea perioadă a condus corul în toate manifestările susţinute de acesta în concertele a capella, cu Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, dar şi cu marile orchestre europene şi dirijorii lor. 
Ca dirijor de orchestră, pe lângă concertele şi spectacolele susţinute alături de Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Naţională Radio şi Opera Naţională din Bucureşti, a colaborat cu renumite ansambluri europene: Corul Orfeu (San Sebastian), Orchestra Capitol - Toulouse, Filarmonica Rusă ş. a., pe importante scene.
În concertele susţinute ca pianist, dirijor, dirijor de cor, a colaborat cu personalităţi ale vieţii muzicale internaţionale: Ion Marin, Adrian Erod, Neil Stuart, Dolora Zeijck, Tougan Sukiev, Daniel Barenboim, Pietro Colombara, Valentin Gheorghiu ş.a.
„Admiraţie şi afecţiune” (Daniel Barenboim)
„Remarcabila contribuţie artistică” (Sergiu Comissiona)
„Aplauzele au continuat mai bine de 15 minute, fiind un veritabil triumf pentru dirijor şi compozitor” (în revista de actualitate culturală Ţărmuri - Elena Eremeeva, Moscova)
„Admiraţie pentru marele talent” (Tobias Picker - compozitor şi cronicar din New York)
„În preludiul operei Parsifal, a instaurat acea stare hieratică, de o rară înălţime spirituală” (I. Staicovici - Actualitatea muzicală)
„Dăruit temperament de artist” (Iosif Sava)
„Cu eficienţă şi fast, a evidenţiat în Simfonia Dante de Liszt calităţile excepţionale ale suflătorilor şi corzilor grave” (Doina Moga - Actualitatea muzicală)
 
citeste totul despre: