FOTO Primii 22 de ani ai revistei „Dilema”

Andrei Pleşu, la aniversarea revistei                               FOTO: David Muntean

Trecerea primilor 22 de ani de viaţă ai revistei "Dilema" a fost marcată printr-un eveniment organizat la Casa Artmark, joi, 22 ianuarie, în prezenţa nu doar a membrilor redacţiei revistei, dar şi a colaboratorilor ei mai vechi sau mai noi.

La început a fost revista. Revista „Dilema”. Actul său de naştere poartă data de 14 ianuarie 1993. A fost un copil adorabil, mulţi pot da mărturie în acest sens, ce „măsura” 16 pagini la un preţ fără egal chiar şi azi, 50 de lei. Părinţi i-au fost Institutul Cultural Român şi Augustin Buzura, pe-atunci şeful acestei instituţii. Din prima clipă a naşterii, „Dilema” a purtat permanent în „ADN-ul” identităţii sale valorice faptul că e „un săptămânal de tranziţie” condus de Andrei Pleşu, iniţial doar director, apoi din 16 ianuarie 2004, director fondator, dar şi credinţa că publicaţia a fost, este şi va fi un spaţiu de reflexie, în care fiecare tabără să-şi poată prezenta punctul de vedere.

Mircea Vasilescu, redactor-şef al revistei

Trecerea primilor 22 de ani de viaţă ai revistei a fost marcată printr-un eveniment organizat la Casa Artmark, joi, 22 ianuarie, în prezenţa nu doar a membrilor redacţiei revistei, dar şi a colaboratorilor ei mai vechi sau mai noi. Asta face că în public alături de echipa editorială de astăzi, compusă din Andrei Pleşu, Radu Cosaşu, Mircea Vasilescu - redactor-şef, Andrei Manolescu - redactor-şef adjunct, Marius Chivu, Luiza Vasiliu, Matei Martin, Adina Popescu, Iaromira Popovici, Dan Stanciu, Ana Maria Sandu, Stela Giurgeanu, Dana Călinescu, Matei Pleşu, Ruxandra Mihăilă, Adrian Damian s-au aflat şi colaboratori de marcă precum Sever Voinescu, Ovidiu Nahoi, Liviu Papadima, Eugen Istodor, Luca Niculescu, Bogdan Ghiu, Iulian Comanescu, nume sonore ale căror semnături în revistă au fost mereu apreciate ca cele ale lui Teodor Baconschi, Augustin Ioan sau Cezar Paul Bădescu sau pur şi simplu prieteni ai redacţiei ca Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Alexandru Andrieş şi Ilieş Câmpeanu, fost secretar general de redacţie.

Actualul redactor-şef al publicaţiei, Mircea Vasilescu, cel care i-a succedat Elenei Ştefoi, a suprins asistenţa făcând cîteva confesiuni chiar în debutul evenimentului. „Mă bat cu Vladimir Putin în mandate, a relatat Mircea Vasilescu, dar probabil că acesta din urmă mă va depăşi. Personal, am patru şi-mi spun că e deja mult. Ce-am căutat în redacţia acestei reviste încă de la fondarea ei? Pur şi simplu s-a întâmplat să mă aflu în toamna anului 1992 în locul potrivit, într-un grup de oameni care doreau să facă o revistă de cultură. Când am devenit redactor-şef aveam pretenţia că ştiu să scriu un articol, dar nu şi cum se face o revistă. Fiindcă o simplă înşiruire de articole nu garantează construcţia unei reviste. Mi-a luat mult timp să învăţ să fac o revistă şi încă mai învăţ şi azi. Cu atât mai mult cu cât revista şi-a  creat un public atent, înţelept, sever care într-un anume fel îţi spune ce-ar trebui făcut sau ce nu-ar trebui făcut!”.

La rândul ei, Denisa Turcu, directorul general al companiei Adevărul Holding din care face parte şi revista „Dilema veche”, a continuat şirul mărturisilor cu caracter personal, povestind asistenţei că în 1993, la ora startului revistei, era studentă, „şi-şi începea oarecum viaţa”. „Dilema veche nu s-a îndepărtat de definiţia ei originală, aceea de a fi un spaţiu al dezbaterilor intelectuale”, a mai spus Denisa Turcu care nu  a pregetat să-şi încheie discursul citând o poezie apărută în cel mai recent număr al revistei.
În cadrul evenimentului aniversar a fost inclusă şi lansarea primei ediţiii a Premiilor Dilema veche, care din acest an vor recompensa, conform afirmaţiilor lui Mircea Vasilescu, „fie oameni care ne pun pe gânduri, fie care fac ca lucrurile să meargă înainte, fie şi una, şi alta”.

Radu Cosaşu, la aniversarea revistei                  FOTOGRAFII: David Muntean

Cei dintâi laureaţi ai premiilor Dilema veche s-au numit în ordine Paul Balogh şi Cristian Dinu, parteneri şi fondatori ai companiei Readforward, care este dedicată proiectelor  educaţionale digitale, Mirel Bănică, cercetător la Institutul de Istoria Religiilor din Geneva şi colaborator al revistei, care anul trecut a lansat o carte, „Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană”, şi Radu Cosaşu, scriitor de marcă şi în fapt cel care a şi dat numele revistei, întrucât propunerea sa ca noua publicaţiei să se numească „Dilema” a primit fără rezerve asentimentul colegilor în urmă cu 22 de ani. Premiul pentru antreprenoriat creativ, cel oferit tinerilor Paul Balogh şi Cristian Dinu, a fost înmânat de Martin Zmelik, Country Manager şi Preşedinte al Directoratului CEZ România, în timp ce Premiul pentru Cercetare, cel câştigat de Mirel Bănică, a fost oficial prezentat de Radu Coşarcă, director comunicare Enel, cele două companii străine numărându-se alături de Sâmbureşti, printre sponsorii evenimentului.

Andrei Pleşu şi Alexandru Andrieş

Cea de a treia distincţie, cea acordată unei personalităţi culturale care  te pune pe gânduri – „Omul cu dileme” - i-a adus în prim plan pe doi dintre seniorii revistei, Andrei Pleşu şi Radu Cosaşu. Cel dintâi a făcut un scurt remember al istoriei revistei, înainte de a oferi premiul prietenului său Radu Cosaşu. Dar înainte de a vorbi despre destinul revistei, Andrei Pleşu a precizat că „încă lucrează la împrietenirea” cu Radu Cosaşu, că amiciţia lor „încă are spaţiu de creştere” şi că în fond vor „îmbătrâni împreună”.
Andrei Pleşu s-a molipsit şi el de spiritul confesiunilor şi a dezvăluit un episod din perioada în care patronul revistei s-a numit Mircea Dinescu, cunoscutul poet şi om de televiziune. Primul a făcut referire la lipsa de lichidităţi financiare ale patronului Mircea Dinescu, dintr-un anume moment, şi la modul inedit în care acesta s-a gândit să rezolve problema: „Bătrâne, m-am pomenit într-o zi în birou cu Mircea Dinescu,  nu prea am luna asta lichidităţi, dar sunt gata să vă ofer pastramă de gâscă şi câteva kilograme de cârnaţi. Am început să mă gândesc cum o să le spun asta colegilor mei, în frunte cu Radu Cosaşu, dar din fericire situaţia a fost evitată şi onorariile ne-au fost plătite conform înţelegerilor”. Acelaşi inegalabil Mircea Dinescu l-a anunţat pe Andrei Pleşu şi despre decizia sa de a vinde revista grupului Adevărul Holding, fără a avertiza însă redacţia. La observaţia lui Andrei Pleşu că ar fi fost normal să-i anunţe şi pe ei, Mircea Dinescu ar fi replicat sec: „Nu te patetiza!”. „Aşa că, a adăugat Andrei Pleşu, nu ne-am patetizat, ci am ales să ne acomodăm”. 

Revenind la definiţia termenului de „Omul cu dileme”, Andrei Pleşu a subliniat că în opinia sa acesta „e cel care nu umblă cu absolutul acolo unde nu e cazul, în materie de strategii sau de valori”. „Omul cu dileme reflectează înainte de a decide ceva şi înainte de a reflecta are calmul celui care ştie că lumea e complexă şi are multe aspecte”, a mai spus Andrei Pleşu, care şi-a exemplificat termenii făcând aluzie la un moment petrecut în timpul recentei vizite a Papei Francisc în Filipine care, la întrebarea unor copii de şase, şapte ani asupra cauzelor existenţei răului în lume a preferat să nu ofere un răspuns în cuvinte, ci sa-i îmbrăţişeze pe micuţi. „Iată de ce îl declar pe Radu Cosaşu un contemporan al Papei Francis, spiritul papal al redacţiei Dilema veche”, a arătat Andrei Pleşu.

La rândul său, Radu Cosaşu a cerut asistenţei să nu aibă impresia că prima echipă a revistei a fost compusă din „exuberanţi”. „Am fost fericiţi într-un fel, eu cu deosebire, fiindcă veneam dintr-o altă orânduire. Dar n-am fost niciodată inocent”, a precizat Radu Cosaşu, care a destăinuit şi el, într-un final, de ce a refuzat să devină cel dintâi redactor-şef al revistei. „Nu puteam fi cenzor după ce am fost cenzurat, a sunat una dintre motivaţiile sale. Iar istoria s-a scris, de această dată, după dorinţa sa.

În primii 22 de ani de viaţă, revista „Dilema veche” are deja un istoric bogat, cu peste 1000 de numere săptămânale tipărite, de numele ei fiind legat şi festivalul omonim organizat în ultimii ani la Alba Iulia, precum şi zeci de conferinţe, dezbateri şi evenimente culturale de prim rang. (Text de Alexandru Catalan)