„Portretele teatrelor”. Zece dintre cele mai frumoase teatre de operă din lume FOTO

Fotograful newyorkez David Leventi începea, în urmă cu aproximativ zece ani, un proiect căruia i-a dedicat cinci ani: a fotografiat sălile teatrelor de operă faimoase în întreaga lume. De la Ateneul Român la Opera Garnier,  la Opera Regală Suedeză şi până la Teatrul Bolsoi din Moscova, Leventi a realizat „portretele teatrelor”. „Adevărul” prezintă zece dintre cele mai frumoase teatre de operă din lume, fotografiate de acesta.

Ateneul Român a fost construit între 1886 şi 1888, fiind realizat într-o combinaţie de stil neoclasic cu stil eclectic. Arhitectul care s-a ocupat de proiect a fost francezul Albert Galleron, după cercetările ştiinţifice şi indicaţiile lui Alexandru Odobescu, revizuite şi completate mai mulţi specialişti români (Alexandru Orăscu, Ion Mincu, Ion Socolescu, Grigore Cerkez, Cucu Starostescu).

Palatul Ateneului Român a fost ridicat cu bani dintr-o subscripţie publică, în urma organizării unei loterii naţionale (500.000 de bilete în valoare de un leu), ca urmare a apelului adresat cetăţenilor de naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societăţii Ateneul Român, Sloganul acestui apel a fost „Daţi un leu pentru Ateneu!"

Palais Garnier este un reper al intrării nordice a Bulevardului Operei (Avenue de l'Opéra) din Paris, Franţa, construit la ordinul lui Napoleon al III-lea, ca parte a unui plan de mare anvergură de modernizare urbanistică, realizat de către Baronul Haussmann. Proiectul a avut parte de o competiţie, câştigată de Charles Garnier (1825-1898), un arhitect de 35 ani, pe atunci necunoscut. El va continua să activeze în acest domeniu prin construcţia Opéra Garnier de Monte-Carlo în Monaco.

Palatul Garnier este considerat una din piesele de valoare arhitecturală deosebită ale vremii sale. Construită în stilul eclectic, este al treisprezecelea teatru care găzduieşte Opera din Paris, de la fondarea sa de către Ludovic al XIV-lea în 1669.

Opéra de Monte-Carlo a fost contruită de Garnier începând cu 1870, la comanda Prinţului de Monaco Carol al III-lea, fiind deschisă publicului la 25 ianuarie 1879.

Dat fiind că activităţile culturale în Monaco, lipseau în acea perioadă, prinţul a decis să includă  o sală de concerte ca parte a cazinoului.

Opera Regală din Stockholm, Suedia, a fost construită în anul 1782 la solicitarea regelui Gustav al III-lea. A fost proiectată de arhitectul Carl Fredrik Adelcrantz, iar de interiorul teatrului s-a ocupat artistul francez Louis Jean Desprez.

Opera Maghiară de Stat a fost proiectată de arhitectul Miklos Ybl. Clădirea, deschisă publicului în anul 1884, are un stil neo-renascentist, cu elemente decorative de inspiraţie barocă. Deşi nu se află printre cele mai spaţioase opere din lume, totuşi, se remarcă printr-o acustică deosebită.

Teatrul Bolşoi a fost construit în 1776, când ţarul i-a acordat prinţului Peter Urusov privilegiul de a fi singurul din Moscova care să prezinte spectacole de teatru, operă şi balet. Din cauza terenului mlăştinos din centrul Moscovei clădirea a fost construită pe stâlpi de lemn. Teatrul şi-a primit numele actual în ianuarie 1825.

În anul 1805 clădirea a fost distrusă de un incendiu. Un alt incendiu a distrus interiorul teatrului în 1853. Apoi a fost reconstruit într-o formă mai elegantă, care s-a păstrat până azi, proiectată de arhitectul italian Alberto Camillo Cavos (1800-186). O altă reconstrucţie a devenit necesară secolul al XX-lea - sub îndrumarea arihitectului Joseph Bové (sau Ossip Bowe).

Palatul Muzicii Catalane se află pe lista patrimoniului UNESCO, alături de Spitalul Sant Pau, ambele construite de acelaşi arhitect, Lluis Domenech i Montaner. A fost construit între 1905 şi 1908 pentru Orfeó Català, un cor format în 1891, unul dintre pilonii mişcării culturale catalane cunoscute sub denumirea de renaşterea catalană (Renaixença) A fost inagurat pe 9 februarie 1908.

Royal Opera House „Covent Garden” a funcţionat în primii 100 de ani de existenţă, ca teatru (”Theatre Royal”), fiind construită de arhitectul Edward Shepberd. În 1734, a avut loc primul spectacol de balet, iar un an mai târziu, au început să fie prezentate operele lui Handel.

Clădirea existent astăzi este rezultatul unei a treia reconstrucţii, după ce a trecut prin două incendii, în 1808, respective 1856. Conform Wikipedia, faţada, foaierul şi auditoriumul datează din 1858, dar în rest, aproape toate elementele au fost reconstruite la începutul anilor ‘90.

Teatrul „Colon” din Buenos Aires, Argentina, a fost plasată pe locul trei în topul National Geographic al celor mai bune opere din lume. Se află în primele cinci cele mai bune locuri din punct de vedere acustic. Clădirea din prezent a înlocuit un teatru, inaugurat în 1857. Ani mai târziu, s-a constatat necesitatea unui nou teatru şi, după 20 de ani, edificiul de astăzi a fost deschis pe 25 mai 1908, cu premiera operei lui Giuseppe Verdi, „Aida”.

Metropolitan Opera House este situată pe renumitul bulevard Broadway, în Piaţa Centrală Lincoln şi a fost inaugurată în anul 1966, înlocuind  originala Metropolitan Opera House din 1883.

David Leventi şi-a dorit iniţial să fie reporter fotograf. Îl admira pe celebrul Henri Cartier- Bresson şi fotografia de stradă. Totuşi, când a început să lucreze pentru Robert Polidori, a început şi să aprecieze „diferitele tipuri de frumuseţe expuse prin fotografia de format mare”. Mai mult, legătura fotografului cu marile teatre de opere ţine şi de familie. Acesta este fiul a doi arhitecţi, iar proiectul l-a început în amintirea bunicului său, Anton Gutman, un cantor instruit după cel de-al doilea război mondial de un faimos cântăreţ de operă danez, după cum informează www.slate.com. Gutman a cântat pentru prizonieri, dar şi pentru ofiţeri,  cât timp s-a aflat într-o tabără de prizonieri de război din Uniunea Sovietică.