Pictorii români evaluaţi pe scara Gerhard Richter
0
Artiştii în viaţă sunt primii care profită de accesul pe piaţa UE.
Mircea Suciu, Şerban Savu, Adrian Ghenie, Zsolt Bodoni sau Răzvan Boar sunt doar câteva nume de artişti români ale căror opere sunt mai uşor de cumpărat de la Paris decât de la Bucureşti. Un val de pictori tineri s-a alăturat diasporei artistice din timpul comunismului şi concurează cu succes pe o piaţă europeană dominată de Miquel Barcelo, Banksy, Gerhard Richter sau Peter Doig.
Dominanta ultimilor ani este scăderea Franţei pe piaţa de artă. Ţara care a organizat cu o sută de ani în urmă comerţul global a căzut acum pe locul 4 şi are o pondere de doar 4,5% din piaţa mondială. Se încearcă în prezent o revenire prin modernizarea sistemului de licitaţii şi prin deschiderea către artişti tineri proveniţi din Europa de Est.
Germania, Italia şi Suedia egalează, împreună, Franţa, pe segmentul de artă contemporană, cifra anuală de vânzări prin licitaţii fiind de circa 20 de milioane de euro în casele de licitaţii din aceste ţări. Marea Britanie domină pieţele europene, cu o pondere de 78% din vânzări.
În condiţiile în care volumul global de artă contemporană a depăşit 1,2 miliarde de dolari în 2011, Londra punctează pentru UE cu 177 de milioane de euro. Alte pieţe europene aflate în ascensiune sunt Austria, Turcia, Polonia, Ungaria şi România, dar, în ciuda unor rate de creştere importante, valorile totale rămân reduse.
Cele două Românii
În licitaţiile de la Bucureşti, vânzările de pictură contemporană au depăşit un milion de euro în 2011, iar în străinătate un număr de tineri artişti au fost licitaţi cu succes la Sotheby's sau Phillips de Pury. Nu este însă vorba despre aceiaşi autori. Piaţa internă este dominată de pictori impuşi în anii '80, iar cea din străinătate de tineri promovaţi de case de artă internaţionale ca Opera Gallery, Yvonne Lambert, Hussenot. Mare parte dintre aceşti artişti sunt aproape necunoscuţi în ţară.
În prezent au loc primele eforturi care vizează convergenţa celor două pieţe, prin deschiderea unor sedii europene ale unor galerii româneşti (ex. Plan B în Germania) şi prin organizarea unor licitaţii cu participare internaţională. Duplexul Artmark din iulie, desfăşurat simultan în Mamaia şi Monte Carlo, este un exemplu. Alexandru Bâldea, preşedintele Artmark, apreciază licitaţia ca fiind una reuşită şi anunţă o strategie cu trei duplexuri internaţionale pe an, accentul urmând a fi pus pe arta contemporană.
„Pictorii români de până în comunism au fost în circuitul european, au studiat şi au lucrat în Europa, dar apoi a intervenit blocajul şi acum sunt necunoscuţi. Unor asemenea pictori le poţi reconstitui cota, dar numai dacă ai un volum mare de opere. În schimb, un artist contemporan poate fi «adoptat» de un galerist străin care investeşte în marketingul său", spune Bâldea.
Un autor, două cote
Existenţa a două pieţe distincte pentru artiştii români contemporani, una în ţară, alta internaţională, se reflectă şi în recordurile de autor. Ştefan Câlţia, cel mai bine cotat pictor contemporan la Bucureşti, are un record personal de 16.000 de euro şi unul european de 2.905 euro.
Adrian Ghenie, în schimb, are o cotă de 52.000 de euro la Paris şi 0 euro la Bucureşti. Pentru alţi pictori, recordurile româneşti şi cele europene sunt (în ordinea anunţată): Mircea Suciu - 7.500 de euro vs. 14.280; Dumitru Gorzo - 8.000 de euro vs. 0 euro; Sorin Ilfoveanu - 7.500 de euro vs. 0 euro; Şerban Savu - 0 euro vs. 13.770; Horia Damian - 8.000 de euro vs. 27.260 de euro.
Richter, cel mai scump pictor european în viaţă
La 80 de ani, est-germanul Gerhard Richter, fugit în RFG, unde a impus conceptul de „realism capitalist", a devenit în acest an cel mai bine vândut pictor în viaţă, după ce a stabilit un record personal de 16,6 milioane de euro. Cele mai mari preţuri le-au obţinut picturile sale de bătrâneţe, expresionist-abstracte. Portofoliul său este estimat la 240 de milioane de euro, iar revânzările îl plasează în topul profitabilităţii. Pictura „Colţ întors", datând din perioada sa realistă, a fost revândută în februarie cu 2,1 milioane de dolari, după ce fusese cumpărată acum 10 ani cu doar 80 de mii de dolari. Alţi pictori europeni cu vânzări remarcabile sunt: Georg Baselitz (3,6 mil. euro), Miquel Barcelo (4,5 mil. euro), Anselm Kiefer (2,7 mil. euro) şi Peter Doig (8,5 mil. euro). Cifrele din paranteză sunt recordurile personale.
Artişti şi cote: Prima licitaţie de maşini de colecţie din România
21 de maşini de colecţie vor fi licitate duminică, 26 august, la Club Fratelli din Mamaia. Printre aceste piese rare, vedeta incontestabilă este monopostul de Formula 1 Ferrari F399 condus de Michael Schumacher în 1999, piesă care va intra în licitaţie cu un preţ de pornire de 125.000 de euro şi care e, din întreaga selecţie, singura maşină care nu poate rula pe şosele. Licitaţia va mai scoate la vânzare modele identice cu cele care apar în filmele-cult ale anilor
'60-'70-'80, cum ar fi un Lincoln Continental (maşina lui Don Vito Corleone din filmul „Naşul"), un Jeep Wyllis (maşina trupelor americane din celebrul serial „M*a*s*h") sau modelul de Ford Mustang condus de Jim Morrison în „HWY: An American Pastoral".
Clasamente: Cele mai mari preţuri la tablourile în guaşă
1. Iosif Iser, „Odaliscă" (2011, Alis) 19.512 euro
2. Iosif Iser, „Nud întins" (foto) (2010, Artmark) 18.500 de euro
3. Nicolae Tonitza, „Pescarul şi muza" (2010, Artmark) 17.000 de euro
4. Iosif Iser, „Tătăroaice" (2010, Artmark) 14.500 de euro
5. Nicolae Tonitza, „Turcoaice la Balcic" (2011, Artmark) 13.000 de euro
6. Iosif Iser, „Port în Bretania" (2012, Artmark) 13.000 de euro
7. Ion Ţuculescu, „Ochii" (2012, AraArt), 13.000 de euro
8. Nicolae Dărăscu, „Bulevardul Elisabeta după ploaie" (2011, Artmark), 12.000 de euro
9. Iosif Iser, „Spaniole" (2004, Alis) 11.392 de euro
10. Nicolae Tonitza, „Micuţa tătăroaică" (2011, Artmark) 10.500 de euro
Se încarcă comentariile...
