Pictori de azi în Balcicul de ieri

Nouă artişti au încercat să surprindă spiritul cochetei staţiuni în care se află palatul Reginei Maria. Selecţia de lucrări din expoziţie este rezultatul unui proiect, început în anul 2000, cu intenţia de a regăsi un spaţiu privilegiat din punct de vedere spiritual şi artistic al României interbelice.

Fundaţia Elite Art Club UNESCO a iniţiat o succesiune de tabere de pictură în localitatea bulgărească, rămasă în memoria intelectuală şi emoţională a românilor graţie rolului jucat în viaţa pictorilor dintre cele două războaie şi prezenţei aici a vilei Reginei Maria, artistă ea însăşi şi protectoare a artelor.

În catalogul expoziţiei din acest an, preşedintele fundaţiei, Mihaela Dragomir, notează: „Privind înapoi se poate spune că proiectul nostru, un proiect de expresie a responsabilităţii sociale prin cultură, a crescut şi s-a maturizat ca un pariu câştigat cu lumea artei. «Pictori de azi la Balcic» serveşte acum ca o platformă prin care se selectează artişti reprezentativi pentru proiecte noi (precum este expoziţia «Culorile Feminităţii») sau pentru reprezentare internaţională (începută prin participarea la Târgul Internaţional de Artă de la Geneva, «EUROP’ART»)”.

Atotputernicia luminii

Cei nouă artişti care expun la această ediţie propun o selecţie interesantă din două puncte de vedere. Întotdeauna, în arta figurativă mai ales, o tabără de creaţie având drept subiect peisajul unei zone conferă, într-o anumită măsură, similarităţi ale abordării, indiferent de personalitatea fiecărui artist. Balcicul a avut acest efect asupra pictorilor interbelici şi dovedeşte că şi-a păstrat înteagă puterea de seducţie. În al doilea rând, prezenţa pe simezele bucureştene a unor reputaţi artişti din alte zone, cum  ar fi Ilie Boca, Vasile Crăiţa Mîndra, Mariana Moldovan, Doina Mihăilescu, Marcel Lupşe, Adriana Lucaciu sau Măriuca Covrig, oferă amatorului de artă posibilitatea unei radiografii – parţiale, e drept – a creaţiei româneşti contemporane.

Punctul comun al picturilor expuse este lumina. Specială, învăluitoare, părând să se ivescă din ţărm, din valuri sau din zidurile caselor, ea cotropeşte suprafaţa pânzei, echivalată de alburi ca la Mihai Sârbulescu, izbucnind din culorile calde ce se exaltă reciproc în peisajele Marianei Moldovan, venind din apele mării printre colinele şi copacii lui George Mircea, aşternându-se cuminte peste brunurile, ocrurile sau roşurilor caselor lui Ilie Boca, întrupându-se de nu se ştie unde în Balcicurile nocturne ale Marilenei Murariu.

Peisajul în lumea subiectelor „fierbinţi”

Există apoi o linişte, un calm imprimat lumii pictate. El apare şi în tuşele line cu care construieşte Ilie Boca, şi în suprafeţele compuse din tuşe fragmentate, amintind de tehnica impresionistă la Vasile Crăiţa Mândra sau de cea pointillistă la Marilena Murariu, şi în energicele împăstări ale lui Mihai Sârbulescu. Pentru că fiecare dintre expozanţi îşi păstrează nealterată maniera de lucru, de construire a imaginii, de punere în pagină. Şi totuşi, Balcicul rămâne suveran, aşa cum se dovedea în creaţiile interbelice semnate de Tonitza, de Iser sau de Rodica Maniu, de exemplu.

Poate că, în ultimă instanţă, forţa expoziţiei de la Cercul Militar constă în modernitatea ei. O expoziţie de peisaje într-o lume a subiectelor „fierbinţi”, a ironiei atotputernice sau a efemerelor instalaţii poate părea desuetă. O reluare a aproape aceluiaşi peisaj în multiple variante poate părea monotonă.

Ideea de a picta lumina, tensiunea dintre apă-pământ şi cer prin intermediul imaginilor cvasi-clasice poate părea demodată. Cu toate acestea, "Pictori de azi la Bacic" este o demonstraţie a faptului că modernitatea este dată de perceperea lumii, de punerea în pagină a construcţiei, de modul de folosire a materiei picturale, de capacitatea de sugestie simbolică. În plus, ne amintim privind lucrările că, odată, artele vizuale erau numite „Les beaux arts” şi că frumosul nu este sinonim cu superficialul.

Info

Expoziţia "Pictori de azi la Balcic"
Unde: Cercul Militar
Când: luni – sâmbătă, orele 10 – 18
Intrarea liberă