Pianul, în competiţia valorilor muzicale camerale

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
concurs pian

Tinerii pianişti polonezi Adam Piorkowski şi Andrej Mikolaj Sikala au câştigat, cu unanimitate de voturi, prima poziţie, locul suprem al competiţiei destinate cuplului muzical cameral; concursul a fost găzduit recent, la început de mai, de Universitatea bucureşteană de muzică.

Mă refer la profesionalismul înalt privind abordarea textului, inclusiv a subtextului unor creaţii majore ale secolului XX cum sunt, spre exemplu, prima parte din Ritualul Primăverii de Strawinski, din repertoriul la patru mâini; … sau, pentru două piane, Fantezia pe teme din opera Porgy şi Bess de George Gershwin. Se poate vorbi de o gândire artistică structurată ce include complexul timbral ataşat unei inspirate dinamici a evenimentelor musicale ale lucrării.

A fost una dintre cele mai captivante şi originale competiţii muzicale ce a avut loc la Bucureşti în ultimele decenii. Care este specificul acestui atât de special concurs internaţional dedicat muzicienilor tineri şi foarte tineri? …muzicienilor profesionişti dar şi amatorilor? Este întâlnirea celor care află în muzică teritoriul unei generoase colaborări, o întâlnire de semnificaţie ce se împlineşte în cadrul formaţiei de duo, în compania pianului. Este instrumentul de aleasă, de extinsă cultivare a spiritului, mai ales atunci când bucuria comunicării se regăseşte în relaţia dintre minimum doi muzicini performeri. Formaţia pianiştilor la patru mâni, de asemenea la două piane, duo-ul voce-pian definit la nivelul cântecului, al lied-ului – cum este cunoscut acest gen în literatura de specialitate, dar şi aria de operă ca gen specific spectacolului musical-dramatic, au constituit secţiunile propriu-zise ale competiţiei.

Mai puţin nivelul realizării individuale a câte unui pianist, a câte unui vocalist în parte, a constituit obiectivul de bază al competiţiei; … ci nivelul performanţei susţinute în grup, al performanţei ce presupune comunicarea sensibilă, inteligentă, cultivată în cuplu.

Un repertoriu uriaş, de la valorile Clasicismului muzical vienez, de la Mozart şi Beethoven – secţiune obligatorie a competiţiei, la creaţia romantică a secolului al XIX-lea, la creaţiile majore ale secolului trecut, capodopere semnate de Stravinski sau Bela Bartok, au constituit pentru tinerii muzicieni zone majore de provocare artistică şi profesională. Cum am notat, cum era firesc, în cazul ambelor secţiuni, distincţia supremă a revenit tinerilor muzicieni polonezi.

pianisti

Este de observat, cele două etape ale competiţiei, cea eliminatorie şi cea finală, s-au constituit în veritabile audiţii-concert urmărite ceasuri în şir de un numeros public, de numeroşi muzicieni profesionişti, de studenţi ai claselor de interpretare, de prieteni şi susţinători ai tinerilor competitori.

Diferenţieri stilistice remarcabile, o pătrundere sensibilă a textului Variaţiunilor brahmsiene pe o temă de Schumann, a probat cuplul pianiştilor Iulian Ochescu şi Daniel Dascălu, în evoluţia la patru mâni; sunt tineri muzicieni pentru care inteligenţa conducerii discursului muzical se arată a fi orientată de o sensibilitate ce devine operativă inclusiv în paginile Fanteziei în fa minor de Franz Schubert sau pe parcursul selecţiei din ciclul de Piese op. 11 de Serghei Rachmaninov.

O imaginaţie realmente constructivă a putut fi observată în cântul pianiştilor Cristiana Mihart şi Abel-Edison Corban; Variaţiile de Lutoslawski pe o temă de Paganini şi mai ales susţinerea Concertino-ului pentru două piane de Dmitri Şostakovici, au dispus de valorile unei captivante, a unei voinţe de acţiune imaginativ orientate.

Alte împliniri mai mult decât promiţătoare? Au fost. Am în vedere realizarea celebrei partituri Mandarinul miraculos de Bela Bartok; coloritul timbral probat de pianistele Dora Krisztina Munkacsi şi Kinga Borbala Bordos Nagy se încadrează aici unei gândiri muzicale structurate ce capătă valori - în plan imagistic - dintre cele mai impresionante.

Situaţie specială în cazul competiţiei tandemului voce-pian! Nici unul dintre cuplurile prezente în concurs nu a întrunit condiţia de bază a competiţiei, anume împlinirea acelei dorite coeziuni artistice dintre parteneri. Fie cântăreţul unui tandem, fie pianistul altuia s-au evidenţiat de o manieră individuală; fie, la valori relativ apropiate, cei doi nu au urcat pe treptele mai înalte ale muzicii. Este de observat exigenţa specială de ordin repertorial a celor două etape ale competiţiei. Opt lieduri, cântece, chanson-uri, romanţe ruse, patru arii de operă prezentate în minimum patru limbi diferite, constituie, printre altele, condiţia importantă a profesionalismului în acest domeniu în care cântul şincuvântul se mariază sub semnul înalt al poeziei.

Trebuie remarcată pregnanţa etalării imaginii vocal-poetice în cazul tenorului Ioan Sergiu Coltan; este artistul ce accede pe palierul sigur al unui profesionalism în care se pot regăsi expresii, atitudini distincte de autentică motivaţie, o stăpânire fermă a aparatului vocal, o prezenţă scenică dezinvoltă ce implineşte spaţiul acţiunii muzicale.

Un anume tip de expresie atent diferenţiată a putut fi observară în evoluţia sopranei Rodica Ştefania Butu însoţită de pianista Andra Demidov; de la genul miniatural datorat lui Mozart şi Schubert, la cântul lui Kodaly notat pe versuri populare maghiare, la aria lui Mimi din opera Boema de Puccini, drumul înţelegerii pertinente susţine nivelul remarcabil al realizării. O autentică consistenţă a comunicării s-a putut, de asemenea, observa în cântul sopranei Daniela Bucşan; în mod special în susţinerea acelei dificile pagini vocale datorate lui Şostakovici, anume aria Katerinei din opera Lady Macbeth din Mţensk.

Inspirată prospeţime a cântului, o viziune quasi-orchestrală privind evoluţia pianistică, a probat-o cuplul foarte tinerilor performeri, soprana Andreea Carmen Marin şi pianistul Gabriel Gîţan.

Aceasta a fost prima ediţie a competiţiei! Originală, cu totul captivantă. Prin structura acesteia, prin participarea entuziastă a tinerilor.

Distincţii speciale au fost acordate de Uniunea Compozitorilor, de Universitatea bucureşteană de muzică, de Institutul Cultural Maghiar  Balassi, de Orchestra Simfonică „Muntenia”.

Alături de ceilalţi membri ai juriilor, alături de cântăreţii pedagogi Georgeta Stoleriu, Ioana Bentoiu, de pianistele Viorica Rădoi şi Silvia Sbârciu, de baritonul Vasile Martinoiu, de pianistul Tamas Vesmas, alături de muzicologii Valentina Sandu-Dediu şi Mihai Cosma, am putut aprecia valoarea stimulativă a unei competiţii care evidenţiază în prim plan comunicarea artistică pe cât de sensibilă pe atât de inteligentă.

„Suntem bucuroşi că acest concurs a propus anume noutăţi pe o piaţă deja saturată a competiţiilor muzicale”, declară pianista Steluţa Radu, principalul organizator, iniţiator şi co-fondator al concursului; „nu în ultimul rând a fost evidenţiată idea de duo cu pian, acest binom pe care ni-l dorim finalizat printr-o reală comunicare între cei doi muzicieni ai formaţiei camerale, dar şi între interpreţi şi publicul meloman”. In paralel, a funcţionat juriul consultativ al studenţilor, a fost instituit Premiul Publicului şi , de asemenea, secţiunea destinată amatorilor.

Cu sens de specială preţuire, competiţia omagiază personalitatea muzicianului Suzana Szörenyi, eminent pedagog, pianist, om de cultură care, timp de şase decenii, a format la noi, la Conservatorul, la Universitatea bucureşteană de muzică, generaţii de artişti, pianişti şi cântăreţi ai scenelor de concert. A fost omul relaţiei eficiente cu tânărul muzician căruia era capabilă a-i crea revelaţia adevărului muzical-poetic. In genul cântului cameral însoţit de pian, a avut dârzenia de a fi ridicat funcţia cântului pianistic la nivelul parteneriatului muzical de mare performanţă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite