Petiţie: Pseudo-monumentul din Piaţa Revoluţiei sfidează memoria celor ucişi în Decembrie 1989

Memorialul Renaşterii

"De 14 ani, de când există în spaţiul public, „Memorialul Renaşterii” nu a fost niciodată acceptat de cetăţeni drept simbol al sacrificiului uman care a marcat căderea regimului comunist", se arată într-o petiţie semnată de  Marina Dumitrescu, Maria Berza, Asociaţia 21 Decembrie, Academia Civică, Fundaţia Culturală Memoria.

Petiţia, care circulă în mediul online se adresează Preşedintelui României, Ministerului culturii şi cultelor, Primăriei generale a Municipiului Bucureşti, Guvernului României.

"De 14 ani, de când există în spaţiul public, „Memorialul Renaşterii” nu a fost niciodată acceptat de cetăţeni drept simbol al sacrificiului uman care a marcat căderea regimului comunist. Dimpotrivă, a fost considerat de la bun început o ofensă la adresa victimelor. Multitudinea poreclelor acumulate de-a lungul timpului denotă lipsa de adecvare estetică şi simbolică pe care bucureştenii o resimt faţă de aşa-zisul monument de for public. Starea de ruină în care e lăsat de câţiva ani încoace accentuează această percepţie negativă, dând impresia unui perimetru abandonat.

În contextul celor 30 de ani de la căderea comunismului, considerăm că acest Loc al memoriei, situat în centrul strategic al Capitalei, trebuie salvat!

De aceea propunem:

1. declasarea „Memorialului Renaşterii” din Lista Monumentelor istorice ale Municipiului Bucureşti (nr.crt. 2375/ B III mB 20029)

2.relocarea „Ţepei” într-un amplasament alternativ

3. lansarea unui nou concurs pentru realizarea unui Memorial demn de acest nume, care să omagieze jertfa din 1989

Importanţa simbolurilor în viaţa societăţii este indiscutabilă. Ele cizelează memoria colectivă şi educă spiritul civic. Nu putem lăsa trecutul recent pradă ignoranţei şi lipsei de respect", se arată în textul petiţiei semnate de Marina Dumitrescu, Maria Berza, Asociaţia 21 Decembrie, Academia Civică, Fundaţia Culturală Memoria.   

Ansamblu de 25 de metri

Memorialul Renaşterii pe numele său complet Memorialul renaşterii – Glorie Eternă Eroilor şi Revoluţiei Române din Decembrie 1989 este un ansamblu monumental situat în Piaţa Revoluţiei (fostă Piaţa Palatului) din Bucureşti, ridicat în memoria victimelor Revoluţiei române din 1989. Autorul lucrării este Alexandru Ghilduş. Ansamblul memorial are 25 de metri şi a costat 56 de miliarde de lei.

În timpul polemicilor născute pe marginea construcţiei, amplasării sau a aspectului monumentului, ansamblul a primit mai multe porecle folosite de locuitorii Bucureştiului sau de mass-media, în discuţiile despre memorial. Dintre aceste porecle pot fi amintite: „Ţeapa” din Piaţa Revoluţiei, Cartoful pe Băţ, Ţepuşă cu cartof, „Vector cu coroniţă”, “cartof tras în ţeapă”, „ghilduşa piramidă”, „circumcizia ratată”, „monumentul cu penetrare”, „un creier pe băţ”, „măslina-n scobitoare”, „nuca-n ţeapă”, “fleica-n frigăruie”, “cartoful revoluţiei”, “ţeava şi testiculul”, “ţeapa de 56 de miliarde”, “kitsch cu patalama”.

În anul 2004 în ultimul an al mandatului ministrului Răzvan Theodorescu, aflat la cârma Ministerului Culturii a fost organizat un concurs pentru ridicarea unui monument în cinstea eroilor revoluţiei. La acest concurs au participat 15 proiecte. Juriul, care a analizat aceste proiecte şi l-a ales pe cel câştigător, a fost format din plasticienii Ion Marchiş şi Bogdan Bârleanu, un reprezentant al Secretariatului de Stat pentru Revoluţionari Ovidiu Popescu, arhitectul Gheorghe Bălăşoiu şi reprezentantul Ministerului Culturii şi Cultelor Ştefan Damian.

Pe 16 martie 2004 juriul alege din cele 15 proiecte, proiectul lui Alexandru Ghilduş. În data de 2 august 2004 contractul de 56 de miliarde a fost încheiat, iar în 15 decembrie 2004, preşedintele Ion Iliescu şi Traian Băsescu au pus piatra de temelie a monumentului.

Monumentul a fost inaugurat la 1 august 2005 şi este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul Bucureşti - la nr. crt. 2346.