Personalităţi din trecutul muzicii româneşti. Maeştri ai baghetei în ediţii discografice actuale

Personalităţi care au marcat la noi perioada deceniilor de mijloc ale secolui trecut, compozitorul şi dirijorul Theodor Rogalski, dirijorul şi compozitorul Alfred Alessandrescu primesc un firesc omagiu din partea instituţiei care le-a găzduit evenimentele artistice, din partea Radiodifuziunii bucureştene.

Sunt două albume, sunt 3 C.D.-uri ce cuprind  pagini de un puternic impact evocator privind istoria vieţii noastre muzicale.

Rogalski este primul dirijor al Orchestrei Simfonice Radio, ansamblu pe care l-a condus inclusiv în timpul razboiului, a perioadei refugiului de la Bod, de lângă Braşov. „Datorită calităţilor sale de excepţie, Orchestra Radio a parcurs traseul de la nivelul ansamblului quasi improvizat până la acela de amplu organism simfonic cu statut profesionist”, notează muzicologul Laura Manolache în caietul program al C.D.-ului. Intâlnim aici lucrări proprii, celebrele Dansuri româneşti, Fresca antică, dar şi lucrări ale colegilor. Momente dintre cele mai pitoreşti ale repertoriului nostru simfonic, de un colorit timbral inefabil, Dansurile…  lui Rogalski sunt marcate aici de emoţia contactului cu arta dirijorală a lui Constatin Silvestri, aşa cum este dansul leganat Gaida, cu celebrul solo de trompetă cu surdină. Puţinele imprimări realizate sub bagheta lui Rogalski însuşi, sunt prezente aici cu pagini datorate lui Paul Constantinescu şi Marţian Negrea.

Mai generos, albumul Alfred Alessandrescu redă cu remarcabilă acurateţe portretul muzicianului român de aleasă formaţie europeană. Selecţia materialului şi prezentarea albumului o datorăm strădaniei neobositului muzicolog Olga Grigorescu, redactor al Radiodifuziunii bucureştene.

Nu trebuie uitat, în urmă cu aproximativ o sută de ani, Alfred Alessandrescu a fost remarcat de George Enescu însuşi. Il îndrumă să studiaze la Conservatorul din Paris; îşi continuă studiile la Schola Cantorum, ca discipol al celebrului Vincent d’Indy. Este fascinat de lumea artistică pariziană, printre alţii de personalitatea Elenei Văcărescu pe versurile căreia compune mai multe cântece.

In calitate de pianist Alessandrescu îl însoţeşte pe George Enescu în marile turnee de concerte ale maestrului, participă la realizarea în public, în primă audiţie, a simfoniilor sale, cea de a II-a şi cea de a III-a.

Dirijează principalele colective simfonice bucureştene, orchestrele Filarmonicii, Radioului, Operei. Prima parte a activităţii sale este dedicată prioritar creaţiei iar albumul editat aici reţine, printre altele, două lucrări remarcabile din perioada primelor decenii ale secolului trecut, anume schiţa simfonică Amurg de toamnă şi poemul simfonic Acteon. Creaţii datorate lui Carl Maria von Weber, lui Maurice Ravel sau lui Gustav Mahler – Simfoniaa IV-a în sol major sunt prezente pe cel de al doilea C.D.al albumului. Sunt realizate cu participarea O.N.R., a Orchestrei Radio Symphonique de Paris. Voci din alte timpuri, cele ale sopranelor Teodora Lucaciu, Cornelia Gavrilescu, Irina Atanasiu… revin pe aceste imprimări drept îndepărtate umbre evocatoare ale trecutului vieţii noastre muzicale. Avem bucuria de a-l audia pe Alfred Alessandrescu inclusiv în calitate de pianist, de acompaniator al propriilor sale cantece pentru voce şi pian.

Materialul a apărut anterior în revista România Literară