Palatul de piatră care ţine piept istoriei, licitat la peste un milion de euro

Palatul de piatră care ţine piept istoriei, licitat la peste un milion de euro

Palatul de piatră“ Udrişte Năsturel

Trei ancore, trei familii boiereşti şi povestea unei bijuterii arhitecturale se găsesc la doar 30 km de Bucureşti, la“Palatul de piatră“ Udrişte Năsturel. Singurul monument de arhitectură civilă românească, din sec. XVII, ridicat în întregime din piatră, face parte din portofoliul Artmark Historical Estate (artmarkhistoricalestate.ro) şi are un preţ de pornire de 1.100.000 euro.

Legenda spune că Argeşul se întindea până la baza dealului pe care se află astăzi “Palatul de Piatră” Udrişte Năsturel. Conacul a fost construit în întregime din blocuri de piatră, aduse de la Ruse pe Dunăre şi Argeş. În curtea sa se aflau câteva amfore şi trei ancore vechi, lucrate manual, despre care se zice că au rămas de la vasele care acostau acolo.

Istoria moşiei din Hereşti începe între anii 1640-1642, perioadă în care cei doi fraţi Năsturel Herescu ridicau „Palatul de Piatră”. Începând cu anul 1831, aceasta a fost reşedinţa familiei principelui sârb Miloş Obrenovici, până în 1881, când a fost cumpărată de Anastase Stolojan, fiu de boier, cu studii de drept la Paris, fost primar al Craiovei, deputat şi ministru în diverse guvernări liberale, care a deţinut moşia până la venirea comunismului.

După un incendiu devastator din 1931, confiscat fiind de către autorităţile comuniste, s-a încercat dărâmarea clădirii cu dorinţa de a refolosi blocurile de piatră pentru construirea altor utilităţi ale Gospodăriei Colective. Ironia face ca palatul să fie salvat de Comisia Monumentelor Istorice, care intră în 1950 în administrarea moşiei. Sub coordonarea arhitectei Eugenia Greceanu, în perioada 1965- 1971, clădirea este restaurată şi readusă la forma sa iniţială.

În anii '70 domeniul intră în administrarea Muzeului Ţăranului Român (Muzeul de Arte şi Tradiţii Populare atunci), devenind Muzeu al Lemnului şi Feroneriei. Se dorea ca acesta să găzduiască un muzeu al boierului român, iniţiativă ce nu s-a materializat niciodată. În tot acest timp, clădirea a găzduit expoziţii de artă tradiţională, până în  2013, an  în care proprietatea a fost retrocedată moştenitorilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările