Opera de două parale

Opera de două parale

Beatrice Rancea si Gabriela Firea, de mână, pe scena ONB, la  Gala Premiilor Operelor Naţionale Captură: TVR

Sub egida a trei doamne-spectru, îmbrăcate în negru, Beatrice Rancea, Gabriela Firea, Corina Şuteu, la Gala Premiilor Operelor Naţionale de duminică seară au fost ignorate două dintre cele mai mari spectacole-eveniment de la Opera Naţională Bucureşti: „Fidelio“ în operă şi „Manon“ în balet.

Ştiri pe aceeaşi temă

Două doamne îmbrăcate în negru, în rochii de seară dantelate, superbe, semnate de Doina Levintza, s-au înfrăţit într-o hotărâtă strângere de mână, duminică seară, pe scena Operei Naţionale Bucureşti (ONB) la Gala Premiilor Operelor Naţionale Bucureşti. Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a luat-o strans de mână pe Beatrice Rancea, managerul interimar al ONB. Primarul i-a lăudat tenacitatea, hotărârea, perseverenţa doamnei manager şi regizor. După ce celelalte trei ediţii au fost organizate la Iaşi, cu fonduri locale, subvenţionate de primărie, doamna Firea s-a simţit datoare să continue tradiţia alocării de fonduri de la municipalitate şi, clamând că de fapt „cultura ne salvează“, a fost generoasă, la rândul ei, în alocarea de fonduri pentru organizarea unor Gale de operă şi balet, a recentei Gale aniversare a 95 de la fondarea ONB şi pentru această nouă ediţie de decernarea a premiilor de excelenţă în operă, un fel de Gala UNITER în Operă. „Un leu investit în cultură se transformă în nestemate“, a subliniat, pe scena Operei, Gabriela Firea, care a mai subvenţionat, prin primărie, proiecte culturale controversate, de exemplu, deschiderea Teatrului „Stela Popescu“ în Capitală.

Discursurile de la Gala Operei au fost interminabile, o altă asemănare cu Galele UNITER, mulţumirile nesfârşite, au intrat, uneori, pe scenă cu totul alte persoane decât cele anunţate de prezentatori, mesajele video aşteptate nu au fost tehnic pregătite să fie proiectate, gafele hilare pentru spectatori şi telespectatori au venit unele peste altele. A fost o vizibilă lipsă de comunicare pe marginea desfăşurătorului unei gale de asemenea amploare. Penibilul situaţiilor, gagurile au iscat hohote de râs în sala Operei Naţionale Bucureşti, unde s-a adunat lume bună şi mai puţin bună, oricum mare parte din crema oficialităţilor de la toate nivelele de administraţie.

Clasa lui Roberto Alagna

FOTO: Paul Buciuta/ Marea Dragoste

Multă lume a rezistat până la sfârşitul Galei, începută târziu de la ora 21.00, tocmai ca să-l asculte pe celebrul tenor Roberto Alagna, care a interpretat şi canzonete, printre arii celebre. Elegant, în costum, artistul a impresionat prin glasul şi clasa sa, fiind vedeta incontestabilă a serii şi salvând ce mai era de salvat din mediatizata gală. Alagna, aflat pentru prima dată pe o scenă lirică din România, a cântat arii celebre, ,,La mia Letizia Infondere“ din „I Lombardi de Verdi“, ,,E lucevan le stelle" din Tosca de Puccini, ,,Core'  ngrato" de Salvatore Cardillo, „Brindisi”  din ,,Traviata“ în duet cu Nelly Miricioiu, dar şi o canzonettă, „Liberta“, scrisă de un frate de-al său. În final, alături de Cor şi de solişti, de managerul Operei Naţionale tenorul a interpretat, în limba română, colinda „O, ce veste minunată“, moment cu adevărat emoţionant, întârziat însă mult după miezul nopţii. Din cauza prelungirii prezentărilor artiştilor şi a discursurilor plictisitoare ale lauriaţilor, mulţi spectatori au plecat rând pe rând după cele trei pauze, ratând autografele acordate de celebrul tenor la sfârşitul Galei.

Fantomele de la Operă, în cheia lui Dickens 

Parafrazând "Fantoma de la Operă” de Andrew Lloyd Webber şi pornind de le fantomele din „Poveste de Crăciun“ a lui Charles Dickens, dar şi de la reportajul „Fantomele de la operă“, realizat de Carmen Avram şi difuzat duminică seară, pe Antena 3, tot de la ora 21.00 ( despre situaţia Corpului de Balet de la Opera Naţională Bucureşti după plecarea lui Johan Kobborg), şi mai ales de la Gala Premiilor Operelor Naţionale Bucureşti, s-ar putea pune că cele trei fantome-manager care au bântuit opera bucureşteană în 2016 au fost: Corina Şuteu, Beatrice Rancea şi Gabriela Firea. În cheia "Poveştii de Crăciun" a lui Dickens, putem să interpretăm, astfel, cele trei personaje:Corina Şuteu pleacă - reprezintă trecutul,Beatrice Rancea înseamnă prezentul, Gabriela Firea-viitorul.  Astfel, sub egida celor trei graţii tutelare în managementul culturii, duminică seară, au fost ignorate două dintre cele mai spectacolele-eveniment de la Opera Naţională Bucureşti: „Fidelio“ în operă şi „Manon“ în balet, care au avut un singur defect:au fost realizate înaintea manageriatului lui Beatrice Rancea. Doar debutul masculin cel mai reuşit al anului a fost ales de juriu ca aparţinând lui Horia Sandu, pentru rolul „Rocco“, din spectacolul „Fidelio“, de Ludwig van Beethoven, de la Opera Naţională Bucureşti. Regia celebrului Graham Vick sau interpreta Leonorei – Asineta Răducan au fost ignorate de pe lista nominalizărilor, alături de eludarea baletului Manon, realizat sub direcţia lui Johan Kobborg, de la care a pornit mărul discordiei în Cultură în acest an.  În aceste condiţii premiile acordate, favorizarea Operei Naţionale de Iaşi, unde a fost manager Beatrice Rancea, înainte de ONB, înfrăţirea cu Chişinăul sau cu Constanţa ( unde, la fel, a fost manager Beatrice Rancea) au fost evidente. Corina Şuteu a ţinut, duminică seară, un ultim discurs în calitate de ministru al Culturii, după cum a afirmat, în care a subliniat că românii sunt privilegiaţi fiind feriţi de război şi că susţinerea statului pentru cultură„ este una generoasă“ şi că e firesc să fie aşa.

Cum au fost decernate premiile

FOTO: Paul Buciuta/ Marea Dragoste

Care a fost, totuşi, procedura oficială de decernare a premiilor? Teatrele de operă trimit nominalizările şi un juriu desemnat alege câştigătorii din aceste nominalizări. Membrii juriului acestei ediţii au fost: Anca Florea, muzicolog, Viviana Săndulescu, critic de balet, Luminiţa Arvunescu, muzicolog, Viorica Petrovici, scenograf, Costin Popa, critic muzical, şi Horia Andreescu, dirijor permanent al Filarmonicii „George Enescu“. Gala Premiilor Operelor Naţionale a premiat spectacole, regizori, coregrafi şi artişti pentru stagiunea 2015 - 2016.  Au fost acordate 15 premii în competiţie şi 12 premii de excelenţă şi pentru întreaga activitate, iar momentele artistice ale serii au fost susţinute de Ansamblul de Balet al Operei Naţionale Bucureşti, de tenorul Roberto Alagna, soprana Nelly Miricioiu şi balerina Esther Jurado, cu participarea Orchestrei Operei Naţionale Bucureşti şi a Corului ONB. Dirijor a fost Marcello Mottadelli, coordonator artistic muzical al ONB.

”Carmen”, de Georges Bizet, în regia lui Karel Drgáč, de la Opera Naţională Română Iaşi, a fost desemnat, duminică seară, cel mai bun spectacol de operă la Gala Premiilor Operelor Naţionale. 

Soprana Nelly Miricioiu a primit Marele Premiu al Galei Operelor Naţionale. Soprana Eugenia Moldoveanu a primit Premiul de Excelenţă, iar compozitorul şi dirijorul Cornel Trăilescu, Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate.

Premiul Special al juriului a fost acordat maestrului de cor Stelian Olariu. Carlos Vilán a fost recompensat cu Premiul Special al juriului pentru cea mai bună coregrafie-divertisment pentru ”Carmen”, de Georges Bizet, pusă în scenă la Opera Naţională Română Iaşi.

Pentru întreaga activitate, de la Opera Naţională Română Cluj-Napoca, au fost distinşi cu trofee coregraful Vasile Solomon - Premiu de excelenţă, baritonul Fülöp Martin - Premiu pentru întreaga activitate, soprana Kele Brigitta - Premiu de excelenţă, şi coregrafa Laskay Adrienne - Premiu pentru întreaga activitate.

De la Teatrul Naţional de Operă şi Balet ”Oleg Danovski” Constanţa au primit trofee maestrul de cor Adrian Stanache - Premiu de excelenţă şi pianistei Silvia Ţigmeanu - Premiu pentru întreaga activitate.
Sopranele Ella Urmă şi Camelia Şotrin Pascu de la Opera Naţională Română Iaşi au fost distinse cu Premiul de excelenţă, respectiv Premiul pentru întreaga activitate.

De la Chişinău, Teatrul Naţional de Operă şi Balet ”Maria Bieşu”, Vladimir Dragoş şi Elena Gherman au fost recompensaţi cu Premiul de excelenţă, respectiv Premiul pentru întreaga activitate.

La categoria cel mai bun spectacol de operă au fost nominalizate ”Oedipe” (ONB), de George Enescu, în regia Valentinei Carrasco, ”Carmen” (ONR Iaşi), de Georges Bizet, în regia lui Karel Drgáč, şi ”Samson şi Dalila” (Opera Maghiară din Cluj-Napoca), de Camille Saint - Saëns, regizat de Korcsmáros György.

Karel Drgáč, Máté Szabó şi Nadine Duffaut au fost nominalizaţi pentru titlul cel mai bun regizor. Trofeul a revenit lui Drgáč, pentru ”Carmen”, de Georges Bizet, de la Opera Naţională Română Iaşi, fiind înmânat de viceprim-ministrul Vasile Dîncu.

Premiul pentru cel mai bun spectacol din creaţia românească a revenit producţiei ”Enesciana” (Teatrul Naţional de Operă şi Balet ”Oleg Danovski” Constanţa), regia şi coregrafia Horaţiu Cherecheş. La aceeaşi categoria a fost nominalizat şi spectacolul ”Fata babei şi fata moşului” (Opera Naţională Română Cluj-Napoca), de Florin Comişel, în regia lui Iulian Ioan Sandu.

Traian Ichim (Opera Naţională Română Iaşi), József Horváth (Opera Naţională Română Cluj-Napoca) şi Dumitru Cârciumaru (Teatrul Naţional de Operă şi Balet ”Maria Bieşu” Chişinău) au fost nominalizaţi la categoria cel mai bun dirijor. Câştigătorul a fost desemnat József Horváth, care a primit premiul de la regizorul Andrei Şerban.

Trei interpreţi au fost nominalizaţi la secţiunea cel mai bun solist liric. Florin Estefan (Opera Naţională Română Cluj-Napoca) a fost desemnat câştigător, pentru rolul Oneghin din spectacolul ”Evgheni Oneghin”, de Piotr Ilici Ceaikovski. Au mai fost nominalizaţi Sándor Bella (Opera Maghiară din Cluj-Napoca), pentru rolul Fridrich din spectacolul ”Dragoste interzisă” de Richard Wagner, şi Iurie Maimescu (Teatrul Naţional de Operă şi Balet ”Maria Bieşu” Chişinău), pentru rolul Don Basilio din spectacolul ”Bărbierul din Sevilla”, de Gioachino Rossini.

În ceea ce priveşte cea mai bună solistă lirică, la această categorie au fost nominalizate Maria Jinga (Opera Naţională Bucureşti), pentru rolul Dorabella din opera ”Cosi fan tutte”, de Wolfgang Amadeus Mozart, Rodica Picireanu (Teatrul Naţional de Operă şi Balet ”Maria Bieşu” Chişinău), pentru rolul Liù din spectacolul ”Turandot”, de Giacomo Puccini, şi Laura Eftimie (Teatrul Naţional de Operă şi Balet ”Oleg Danovski” Constanţa), pentru acelaşi rol. Juriul a als-o pe Maria Jinga. Cel mai bun spectacol pentru copii a fost desemnat ”Prinţul Árgyélus” (Opera Maghiară Cluj-Napoca), de Péter Tóth, în regia lui István Albu.

La categoria debut liric feminin, Lucia Mihalache a fost desemnată câştigătoare, pentru rolul ”Carmen”, de Georges Bizet, în regia lui Karel Drgáč, de la Opera Naţională Română Iaşi.

Debutul masculin cel mai reuşit al anului a fost ales de juriu ca aparţinând lui Horia Sandu, pentru rolul ”Rocco”, din spectacolul ”Fidelio”, de Ludwig van Beethoven, de la Opera Naţională Bucureşti.

Cel mai bun coregraf a fost desemnat Horaţiu Cherecheş de la Teatrul Naţional de Operă şi Balet ”Oleg Danovski” Constanţa, pentru spectacolele ”Crăiasa zăpezii” şi ”Enesciana”.

Creatoarea de modă Doina Levintza a înmânat trofeul Adrianei Urmuzescu, pentru concepţia costumelor din spectacolele ”Lacul lebedelor”, de Piotr Ilici Ceaikovski, şi ”Don Quijote”, de Ludwig Minkus, de la Opera Naţională Română Iaşi.

Cele mai bune decoruri au fost, în stagiunea 2015 - 2016, potrivit juriului, cele realizate de Natalia Kornilova, pentru ”Crăiasa zăpezii” (Teatrul Naţional de Operă şi Balet ”Oleg Danovski” Constanţa), de Jean Sibelius şi Edvard Grieg.

Între personalităţile care au urcat pe scena ONB pentru a înmâna premii s-au numărat Adrian Cioroianu, ambasador al României pe lângă UNESCO, Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, fostul balerin Ion Tugearu şi regizorul Petrică Ionescu.

Evenimentul a fost prezentat de actriţa Rodica Lazăr (Teatrul Bulandra) şi de realizatorul TV Marius Constantinescu.

 


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: