Versiunea completă a articolului a fost publicată pe blogul Despre Opera.

Lyric Opera din Chicago a pariat în ultima vreme pe publicul numeros pe care-l pot aduce musicalul şi opereta. Printre titluri, Carusel, pe care spectatorii români îl pot vedea zilele acestea la... Teatrul Bulandra, în regia lui Andrei Şerban (şi despre care vom vorbi mai multe săptămâna viitoare). E simptomatic pentru deriva Teatrului de Operetă faptul că un musical celebru, prezentat în premieră în România, nu are premiera acolo unde ar părea firesc să o aibă.

Problema este că existenţa acestui Teatru de Operetă este de o singularitate bizară, întrucât în lume nu există prea multe asemenea instituţii muzicale. De aceea este cu atât mai curioasă încrâncenarea cu care este atacată construcţia singurei clădiri destinate unui teatru de după revoluţie. Dar şi întreaga cruciadă, la fel de dogmatică precum cele din Evul Mediu, privind unificarea cu Opera. Pentru că Teatrul de Operetă „Ion Dacian” nu este altceva decât un cimitir al elefanţilor pentru artişti lirici care şi-au pierdut vocea, sau un refugiu pentru starlete care nu vor ajunge niciodată să cânte operă. Ar trebui să ne aducem aminte că Răpirea din Serai sau La rondine sunt tot nişte operete, dar pe care artiştii numitului teatru nu vor fi niciodată în stare să le cânte.

Pe de altă parte, cititorii acestui serial au putut constata că marile opere din lume beneficiază de mai multe săli, în cele mai mici desfăşurându-se spectacole cu opere contemporane, experimentale etc. Nu şi la ONB, unde asemenea spectacole se ţin prin foaier sau diverse saloane. În acelaşi timp, din când în când, de ce nu s-ar putea prezenta un spectacol precum Fantoma de la Operă chiar în sala mare a ONB?

Dacă la Metropolitan Opera apariţia unei Renée Fleming în opereta Văduva veselă a fost un mare eveniment, în mod bizar, la Bucureşti, cei mai vocali împotriva unificării Operei cu Opereta sunt tocmai soliştii de operă. De neînţeles, în afara unor motivaţii care nu au nimic de a face cu arta.

Ultima bătălie cu Criza povestită de revista franceză Diapason este Lyric Opera din Chicago. Dar nu este încă ultimul episod. Mâine, vom vorbi despre soluţii.


Versiunea completă a articolului poate fi citită pe blogul Despre Opera: