Onoruri militare pentru scriitorul Augustin Buzura, înmormântat la Cimitirul Bellu FOTO

Miercuri, la cimitirul Bellu, de la ora 13.00, academicianul Augustin Buzura a fost condus de către apropiaţii săi, pe ultimul drum. La ceremonia de înmormântare, au participat personalităţi din lumea culturală şi politică românească şi s-au tras trei salve de foc în onoarea marelui prozator.

Slujba de înmormântare a ţinut o oră, timp în care au sosit în continuare, cu buchete de flori, apropiaţi de-ai marelui prozator. 

La ora 14.15, militari ai Regimentului 30 Garda „Mihai Viteazul” s-au aliniat lângă capela cimitirului pentru a-l conduce, alături de apropiaţii acestuia, spre locul de odihnă.

Odată ajunşi acolo, militarii au tras trei salve de foc în onoarea scriitorului.  

Printre cei care au venit să îl conducă pe ultimul drum pe Augustin Buzura, s-au aflat oameni de cultură, artişti şi politicieni, printre care Adrian Năstase, Ecaterina Andronescu, Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR sau fostul ministru al Culturii, Ionuţ Vulpescu. De asemenea, cortegiului funerar i s-au alăturat câteva zeci de bucureşteni, veniţi şi ei să îi aducă un ultim omagiu celui ce a fost „susţinător al  adevărurilor istorice şi sociale, într-o epocă a minciunii şi a falsităţii”, după cum declara criticul literar Daniel Cristea-Enache.

Printre florile depuse la mormântul marelui prozator, au fost trimise coroane şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, Academiei Române sau directorului Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig.

 Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berinţa, judeţul Maramureş - d. 10 iulie 2017, Bucureşti) a fost psihiatru, prozator, scenarist, eseist. A fost preocupat de-a lungul vremii nu doar de propria carieră, ci şi de modalităţile prin care se poate crea un cadru în care să aibă dreptul la exprimare cât mai multe dintre vocile artistice ale ţării, indiferent de orientarea, ideologia sau opţiunile estetice ale acestora.

Augustin Buzura a urmat cursurile pre-universitare la Liceul „Gheorghe Şincai“. A absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj (1958-1964). A renunţat la profesia de medic psihiatru şi s-a dedicat literaturii, dar pasiunea pentru profunzimile naturii umane se va regăsi, ca un fir roşu, în toate romanele sale. A debutat cu volumul de nuvele "Capul Bunei Speranţe" în 1963. Au urmat alte volume de succes precum „Capul Bunei Speranţe“ (1963), „Absenţii“ (1970), „Feţele tăcerii“ (1974), „Refugii“ (1984), „Recviem pentru nebuni şi bestii“ (1999) sau „Raport asupra singurătăţii“ (2009).

Mai multe producţii cinematografice şi de televiziune au fost realizate după scenarii de Augustin Buzura: "Orgolii" (1981, regia Manole Marcus, după romanul omonim), "Pădureanca" (1987, regia Nicolae Mărgineanu, după o nuvelă de Ioan Slavici), "Undeva în Est" (1991, regia Nicolae Mărgineanu, după romanul "Feţele tăcerii").

Veşnic în căutarea adevărului absolut, pe care singur admitea că nu-l poţi găsi niciodată, Augustin Buzura a fost şi va rămâne un nume fundamental al prozei româneşti, dincolo de modelele şi preferinţele trecătoare. Universul romanelor sale rămâne o mărturie profundă şi acută despre regimurile care s-au succedat în România ultimei jumătăţi de secol XX, iar pionieratul său în managementul cultural continuă să dea roade.