O nouă vară magică şi ecoul unor seri cu muzică clasică

FOTO Virgil Oprina

Serile din mijlocul săptămânii par acum goale pentru cei care au obişnuit să vină în Parcul Ateneului şapte săptămâni la rând, de la mijlocul lunii iulie, ca să asculte muzică clasică pe viu, aşa cum nu au putut să o facă începând din luna martie.

Fie că ne referim la spectatorii care au achiziţionat bilete şi s-au aflat în faţa muzicienilor de pe scena instalată în Curtea Ateneului Român, participând nemijlocit la concerte, fie că ne gândim la trecătorii care s-au oprit pentru câteva zeci de minute pe o bancă pentru a intra în atmosfera muzicii clasice.

Când prea puţini mai credeau că este posibil în 2020, la începutul verii, a apărut anunţul că se întâmplă. Pentru prima dată în aer liber, Festivalul Internaţional „Vara Magică” a invitat pentru a noua oară consecutiv iubitorii de muzică clasică aflaţi în Bucureşti în această vară să vină la seria de concerte camerale şi simfonice ce s-a desfăşurat de pe 15 iulie până pe 27 august, în serile de miercuri şi joi, de la ora 20, în Curtea Ateneului Român, sub genericul “Anul Beethoven la Bucureşti”.

Toate condiţiile legale în vigoare au fost respectate, nu am auzit de vreun caz de îmbolnăvire legat de acest eveniment, iar vremea a ţinut cu organizatorii, niciunul dintre cele 14 concerte nefiind amânat sau anulat din cauza ploii.

FOTO Virgil Oprina

Anul acesta, la a noua ediţie, Festivalul Internaţional „Vara Magică” a adus pe originala scenă din faţa Ateneului formaţii orchestrale printre care Orchestra Română de Tineret condusă de Cristian Mandeal, solist Ştefan Cazacu – violoncel, Orchestra Naţională Simfonică a României, dirijată de acelaşi Cristian Mandeal, într-un concert fără solist, Camerata Regală dirijată de Constantin Adrian Grigore, Romanian Chamber Orchestra, dirijor Cristian Măcelaru, Romanian Sinfonietta Orchestra, dirijor şi solist Alexander Sitkovetsky – vioară, Orchestra Filarmonicii “George Enescu”, dirijor şi solist David Lefevre şi Kamerata Kronstadt, sub bagheta lui Cristian Oroşanu şi recitaluri camerale extraordinare susţinute de ansamblul Violoncellissimo, ansamblul RARO, cvartetul Arcadia, Ruxandra Donose şi Sergiu Tuhutziu, violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Josu de Solaun, de Octetul Regal şi de Trio Georgeta Iordache – vioară, Andrei Ioniţă – violoncel, Daria Tudor – pian.

FOTO Virgil Oprina

Din 15 iulie până pe 27 august, şapte seri orchestrale şi şapte seri de muzică de cameră de cel mai înalt nivel au fost atracţiile acestui an la Festivalul Internaţional „Vara Magică” şi le-am amintit mai sus pe toate, deşi - ca majoritatea spectatorilor - nu am avut posibilitatea de a le vedea pe toate. Ceea ce însă am remarcat la toate şi am şi auzit de la cei care au participat la celelalte concerte, a fost că nivelul artistic al sonorizării a fost excelent şi acesta nu este puţin lucru, ştiut fiind că în materie de  sonorizare de muzică clasică, expertiza locală nu este semnificativă. Cei care au reuşit să facă abstracţie de zgomotul ambiental al traficului, care însă nu depăşea muzica decât accidental, au petrecut seri cu adevărat speciale.

Am remarcat preocuparea direcţiei artistice de a adapta repertoriile pentru aer liber, astfel încât să fie cât mai atractive, aici Violoncellissimo, cvartetul Arcadia sau Camerata Regală fiind în prima linie cu apelul la adaptări şi prelucrări de teme celebre, spre încântarea publicului mai rar prezent la concerte. Au fost şi concerte care au îmbinat cele două orientări, academică şi populară să le numim, dar şi concerte construite ca pentru sala de concert. La festival au participat orchestra spaţiului gazdă, Filarmonica George Enescu, trei dintre orchestrele naţionale de tineret ale României, excelent antrenate, ca de obicei, de Cristian Mandeal şi Aleksandr Sitkovetsky, invitatele permanente ale festivalului, ca şi Kamerata Kronstadt sau Camerata Regală, dar şi Romanian Chamber Orchestra dirijată de Cristian Măcelaru, este concert maestru Alexandru Tomescu, cu un program pe care l-a prezentat şi în alte oraşe din ţară.

FOTO Virgil Oprina

La atmosfera specială a festivalului au mai contribuit pe lângă sonorizarea mai sus menţionată şi schema de iluminare a concertelor, care, combinată cu cea a televiziunii publice care a preluat toate evenimentele, a contribuit decisiv la crearea unei imagini cu totul speciale, mai mult decât binevenită.

Astfel, datorită acestei scenografii, în cadrul căreia un rol important l-au avut şi panourile sponsorilor care practic au delimitat latura din spate a spaţiului de concert, centrul capitalei României a avut în această vară, chiar şi în condiţiile speciale impuse de pandemie, un aer european. Acela al unui spaţiu arhitectural încărcat de istorie, în care actul cultural local prinde viaţă, etalând un discurs artistic la un nivel de comunicare de cel mai înalt nivel internaţional.

Dintre recitalurile camerale, remarcabile fiecare în felul său, s-a detaşat recitalul mezzo-sopranei Ruxandra Donose, care aniversează anul acesta 30 de ani de carieră internaţională, acompaniată fiind de excelentul pianist Sergiu Tuhutziu, care a pregătit publicului bucureştean un program divers, de muzică internaţională şi românească, din care nu au lipsit arii celebre precum Habanera din Carmen de Bizet sau Mon coeur s’ ouvre a ta voix din Samson şi Dalila de Saint-Saens, o apariţie în premieră pe scena festivalului a unei Mari Dive în sensul artistic şi uman cel mai înalt, a trio-ului ce îl are îmn component pe Andrei Ioniţă – o apariţie încântătoare a noii generaţii de artişti români din diaspora, recitalul devenit tradiţional susţinut de violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Josu de Solaun, care dovedeşte din nou forţa de a se reinventa şi de a comunica într-o manieră încântătoare cu publicul, sau a ansamblului RARO, care a dat din nou proba energiei actului lor artistic în faţa unui public nou.

FOTO Virgil Oprina

Cât despre publicul plătitor, acesta merită din partea tuturor participanţilor pe scena festivalului – la care se adaugă cu modestie şi cronicarul rândurilor de faţă – cea mai adâncă reverenţă. Parte din ei au riscat, nefiind poate chiar fideli ai sălilor de concert în perioada de dinainte, dar acum ştiu că investiţia lor a meritat! Pentru că pe scenă s-au aflat artişti de mare valoare, care le-au prilejuit minunate emoţii într-o ambianţă deosebită în care fiecare dintre “cei aflaţi înăuntru” a avut motive să se simtă cu adevărat special, într-un mod pe care niciun alt loc nu îl poate oferi.

Ce a fost excepţional la această ediţie ? Faptul că s-a ţinut, faptul că iubitori ai muzicii clasice publici sau privaţi au susţinut acest festival. Faptul că Marin Cazacu a conceput programul artistic, iar Dorin Ioniţă, managerul festivalului, a avut curajul de a organiza şi de a-şi asuma toate riscurile pe care le presupune un festival de 14 concerte în aer liber în vremuri în care restricţiile privind viaţa de concert sunt cu totul speciale, toate acestea sunt excepţionale. Au existat manageri de instituţii publice care şi-au asumat concerte şi spectacole de amploare. Dar cei care nu au făcut-o ar trebui să facă o plecăciune în faţa Verii Magice, care anul acesta a fost rodul unui efort şi unui curaj extraordinare şi nu neapărat a unei magii, chiar dacă titlul festivalului rămâne unul dintre cele mai inspirate.

Nu putem spune decât că proiectul a câştigat un binemeritat nimb de notorietate în urma acestei ediţii. Ne dorim să avem la anul o Vară Magică cu numărul 10 care să depăşească anvergura şi răsunetul tuturor celorlalte ediţii de până acum. Dacă a reuşit în acest an, are toate şansele.