Neuroştiinţe şi psihiatrie, pediatrie şi genetică la a treia ediţie a conferinţelor „Despre lumea în care trăim“. Psihiatrul german Manfred Spitzer, printre invitaţi

Manfred Spitzer va vorbi despre cum afectează tehnologia creierul                        FOTO: Captură Youtube

Mircea Cărtărescu şi Horia-Roman Patapievici, psihiatrul german Manfred Spitzer, Germina Nagâţ, care a condus Direcţia de Investigaţii a CNSAS, Cristian Mureşan, expert în politici publice în domeniul energiei, Alexandra Martin şi Yuvraj Kalra, medici pediatri la Spitalul Erlanger din Chatanooga SUA, şi Mihai Netea, profesor de medicină internă experimentală la Universitatea Radboud din Olanda- vor fi prezenţi la Ateneu, între 22 şi 26 februarie.

Fiecare invitat va susţine o conferinţă de o oră, urmată de un dialog în profunzime. Partenerii de discuţie în partea a doua vor fi: Mirela Nagâţ, jurnalist cultural, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Cătălin Ştefănescu, realizatorul emisiunii Garantat 100%, Martin S. Martin, medic cardiolog la Fundeni, apoi în Statele Unite, şi Corina Negrea, jurnalist de ştiinţă la Radio România Cultural.

Trei dintre conferinţe sunt construite în jurul unor cercetări şi subiecte importante în acest moment în psihiatrie şi neuroştiinţe, pediatrie şi genetică.

Manfred Spitzer, director al Spitalului Universitar de Psihiatrie din Ulm şi autorul cărţii „Demenţa digitală”, bestseller în Germania, va susţine o conferinţă în care va explica, pe baza celor mai recente cercetări din psihologie, psihiatrie şi neuroştiinţe, care este influenţa pe care tehnologiile digitale o au asupra concentrării noastre, a nivelului de stres şi a dezvoltării reţelelor neuronale ale creierului, în special în cazul copiilor şi al adolescenţilor. Conferinţa va fi urmată de un dialog cu Cătălin Ştefănescu, realizatorul emisiunii Garantat 100%.

Manfred Spitzer este unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători din Germania şi foarte implicat în dezbaterile legate de tehnologie şi educaţie. Pe lângă funcţia de director al Spitalului Universitar de Psihiatrie din Ulm, pe care o deţine din 1997, în 2004 a înfiinţat Centrul de Transfer pentru Cercetare şi Neuroştiinţe, care se ocupă de evaluarea instituţiilor de învăţământ şi de dezvoltarea de programe pedagogice. Este gazda show-ului german de televiziune Geist und Gehirn (Minte şi creier), unde împărtăşeşte publicului larg rezultatele cercetărilor sale în domeniul neuroştiinţei. În 2012 a publicat volumul Digitale Demenz: Wie wir uns und unsere Kinder um den Verstand bringen, devenit bestseller în Germania şi tradus în mai multe limbi, ediţia în limba română fiind în curs de publicare, cu titlul Demenţa digitală, în colecţia Ştiinţă a Editurii Humanitas.  

Conferinţa lui Manfred Spitzer va fi urmată de o sesiune de autografe.

Dr. Alexandra Martin şi dr. Yuvraj Kalra vor vorbi despre perpectivele pediatriei pentru secolul XXI. Departe de a fi „o medicină a adulţilor în miniatură”, pediatria este o ştiinţă medicală vastă şi diversă, care a înregistrat progrese remarcabile în ultimele decenii. Conferinţa ilustrează noile tratamente pentru boli metabolice, genetice, imune şi degenerative, până nu de mult fără soluţie, şi avansurile tehnologice din ultimele decenii care au pus în mâna specialiştilor un armamentarium de mare eficacitate. Cu imagini şi exemple, cei doi conferenţiari vor prezenta publicului român stadiul actual, priorităţile şi perspectivele medicinei copilului. Conferinţa va fi urmată de un dialog în profunzimie cu dr. Martin S. Martin, medic cardiolog la Fundeni, apoi în Statele Unite.

Alexandra Martin locuieşte de la 5 ani în Statele Unite, unde şi-a făcut întreaga educaţie. A absolvit colegiul la Universitatea Princeton din New Jersey şi facultatea de medicină la Universitatea Chicago. După completarea specializării în endocrinologie pediatrică la Universitatea Vanderbilt din Nashville, statul Tennessee, şi universitatea statului Alabama din Birmingham, a devenit asistent universitar la cea din urmă, unde s-a dedicat muncii clinice şi cercetării în domeniul diabetului juvenil. Din anul 2017 a fost numită profesor asistent la Colegiul Medical din Chattanooga, Spitalul de Copii Erlanger, unde a pus bazele unei echipe antrenate pentru diagnosticul şi tratamentul bolilor endocrine la copii, care asigură urmărirea unui mare număr de pacienţi din statele Tennessee, Georgia şi Alabama.

Yuvraj „Yuv“ Kalra a absolvit liceul şi colegiul în Jaipur şi facultatea de medicină la Universitatea KMC Manipal din Mangalore. Şi-a completat rezidenţiatul în pediatrie la Colegiul Medical din Chattanooga, Spitalul Erlanger, şi fellowshipul de terapie intensivă pediatrică la Vanderbilt Medical Center din Nashville, statul Tennessee. În prezent lucrează la Spitalul de Copii din Chattanooga, statul Tennessee, unde a organizat secţia de terapie intensivă pentru copii-problemă. Yuvraj Kalra s-a remarcat pentru succese profesionale în domeniul terapiei intensive la nou-născutul prematur, ameliorarea ventilaţiei mecanice prelungite şi prevenirea complicaţiilor ei, utilizarea oxigenatorului extracorporal cu membrană în practica pediatrică, tratamentul infecţiilor asociate cu şoc la nou-născuţii prematur, tratamentul aritmiilor cardiace ale pacientului critic în pediatrie, terapia de susţinere a copilului operat pentru cardiopatii congenitale complexe, domenii la care a contribuit cu numeroase lucrări şi publicaţii.

Mihai Netea, profesor de medicină internă experimentală la Universitatea Radboud din Olanda, va susţine o conferinţă cu tema „O istorie genetică (incompletă) a românilor. Ce ne învaţă studiile genetice despre istorie Europei de Sus-Est. Identitatea unui popor este determinată de o combinaţie complexă de limbă, obiceiuri, identitate culturală şi, în special o istorie comună într-un spaţiu geografic bine determinat. Dar cât de diferiţi suntem noi cu adevărat faţă de celelalte popoare din jurul nostru: vin aceste diferenţe din faptul că vorbim alte limbi, mâncăm diferit, interpretăm altfel evenimentele istorice sau suntem poate diferiţi la nivelul biologic al ADN-ului pe care îl avem? Conferinţa va fi urmată de un dialog cu Corina Negrea, jurnalist de ştiinţă la Radio România Cultural.

Mihai G. Netea este internist-infecţionist şi profesor de medicină internă experimentală la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda. De asemenea, este profesor asociat la Universitatea din Bonn, Germania, precum şi la UMF Craiova şi UMF Cluj-Napoca. Domeniile sale de cercetare cuprind studiul infecţiilor severe şi, în special, studii privind noi metode de imunoterapie în septicemie şi dezvoltarea unei noi generaţii de vaccinuri mai eficiente. În paralel cu studiile de imunologie şi boli infecţioase, a evaluat în studii genomice impactul genelor asupra răspunsului imun în diverse populaţii din Europa, Africa şi Asia. De asemenea, a studiat ADN-ul populaţiilor din Paleolitic, Neolitic şi Epoca Bronzului şi contribuţia acestor populaţii pentru bagajul genetic al populaţiilor europene moderne. Este autorul a peste 850 de lucrări ştiinţifice şi a contribuit la cinci cărţi în domeniu. Din 2016 este membru al Academiei Regale de Ştiinţe din Olanda şi al Academia Europaea. În 2016 a fost distins cu Premiul Spinoza, cea mai importantă distincţie ştiinţifică a Olandei.