Nefertiti, o dramă egipteano-germană

Nefertiti, o dramă egipteano-germană

Bustul lui Nefertiti atrage privirile vizitatorilor la Berlin

Celebrul bust al reginei egiptene din secolul al XIV-lea î.Hr. se află în posesia Germaniei de aproape o sută de ani, însă egiptenii îl vor înapoi, acuzându-i pe nemţi de furt. Bustul colorat al reginei Nefertiti, „Marea soţie“ a faraonului Akhenaton şi soacra lui Tutankhamon,  a devenit după 3.300 de ani, obiectul unui conflict între Berlin şi Cairo.

Ştiri pe aceeaşi temă

Printr-o scrisoare semnată de Zahi Hawass, secretarul general al administraţiei antichităţilor din Egipt, se cere înapoierea bustului lui Nefertiti. Deşi nu este prima scrisoare cu acest conţinut, refuzul oficialilor germani  este mai ferm ca niciodată. „Nefertiti va rămâne definitiv în Berlin!", a declarat Hermann Parzinger, directorul Fundaţiei Patrimoniului Cultural Prusac, organizaţie subordonată Ministerului Culturii. Fundaţia este proprietara de drept a statuii, care are un singur ochi (celui de-al doilea lipsindu-i pupila).

Bustul celei mai frumoase femei a lumii antice a ajuns în Germania, după descoperirea sa de către arheologul Ludwig Borchardt în 1912 în Amarna. Chipul reginei Nefertiti, cea mai puternică femeie a Egiptului antic, a fost găsit în atelierul sculptorului Thutmosis. În conformitate cu legile vremii, echipei germane de arheologi i-a fost permis să păstreze jumătate din materialele descoperite în Egipt. Cealaltă jumătate a rămas în posesia egiptenilor. „Arbitrul" acestui partaj a fost inspectorul pentru antichităţi al zonei teritoriale căruia îi aparţinea Amarna, francezul Gustave Lefebvre. 

Acuzaţie: „bust furat"

Derularea partajului din 1912 este argumentul egiptenilor în efortul lor de a-şi recupera unul dintre cele mai importante artefacte arheologice. Începând cu anii '30 ai secolului trecut, egiptenii au cerut Germaniei înapoierea bustului, afirmând că Borchardt ar fi înşelat la acel partaj. Ei susţin că egiptologul german i-ar fi prezentat inspectorului doar o fotografie a bustului, în care frumuseţea acestuia ar fi fost greu de observat. O altă variantă, evocată şi zilele trecute de Hawass, ar fi că Borchardt a mânjit bustul cu nămol, împiedicând astfel recunoaşterea adevăratei sale valori. Sunt vehiculate şi variantele că Borchardt ar fi minţit, spunând că bustul ar fi complet din ghips (de fapt, acesta fiind din calcar şi finisat doar în ghips). Prin urmare, Hawass afirmă răspicat că Borchardt ar fi „furat pur şi simplu" bustul lui Nefertiti.

Probe subţiri

Dovezile în acest sens sunt însă subţiri, susţine Berlinul, chiar dacă s-a descoperit un raport întocmit în 1924 de către Societatea Germană de Cercetări Orientale care  nota: „Borchardt a încercat să salveze bustul pentru noi". În 2009, egiptenii au ameninţat că vor aduce şi alte dovezi privitoare la trucurile lui Borchardt, dar acestea lipsesc până astăzi. Hawass îşi bazează acuzaţia adusă Germaniei pe convenţia UNESCO din anul 1970, care interzice importul sau exportul ilegal al oricăror proprietăţi culturale. Pe 27 ianuarie, ministrul german al Culturii, Bernd Neumann, a justificat refuzul înapoierii statuii în faţa Comisiei pentru cultură a Parlamentului german. „Hawass se bazează pe convenţia care interzice traficul proprietăţilor culturale după 1970. Deja din acest motiv ea nu poate fi aplicată în acest caz", a declarat Neumann. El a mai subliniat că obiectul se află legal în posesia Fundaţiei Patrimoniului Cultural Prusac, ceea ce este atestat prin documente.

Hitler s-a îndrăgostit de Nefertiti

Privirea dincolo de piatră a  reginei  i-a sedus de-a lungul timpului nu numai pe egipteni, ci şi pe Hitler, care a refuzat cererea înapoierii bustului. Iniţial, acesta ar fi consimţit cedarea statuii, dar s-a răzgândit după ce a văzut-o. Legenda spune că Hitler s-ar fi îndrăgostit pur şi simplu de frumoasa Nefertiti. În 2007, precum şi în 2009, Germania a respins ideea întoarcerii, fie şi numai temporare, a bustului în Egipt. Săptămâna trecută, Parzinger a declarat că „noi întindem o mână egiptenilor", făcând referire la oferta sa de-a coorganiza expoziţii comune cu egiptenii.

Dragostea nemţilor pentru misterioasa regină care a domnit cu 3.300 de ani în urmă nu este singurul motiv pentru care statuia va rămâne în Berlin. Factorii economici şi prestigiul joacă un rol important în acest thriller cultural. Bustul expus în Muzeul Nou (Neues Museum), redeschis, în 2009, în Berlin, este obiectul principal de atracţie al acestuia.

Numărul de vizitatori înregistrat de muzeu anul trecut s-a ridicat la 1,4 milioane, majoritatea fiind atraşi de colecţia egipteană, dominată de bustul lui Nefertiti. Egiptenii, la rândul lor, ar expune-o, potrivit lui Hawass, în localitatea El-Minia, care se bucură momentan doar de o vagă atenţie turistică.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările