Manuel Pelmuş animează „Cuminţenia Pământului“, în ultima zi de vizitare a expoziţiei „Aceasta nu este o piatră“ de la Muzeul Naţional de Artă

Manuel Pelmuş animează „Cuminţenia Pământului“, în ultima zi de vizitare a expoziţiei „Aceasta nu este o piatră“ de la Muzeul Naţional de Artă

Artistul Manuel Pelmuş

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită duminică, 17 iulie 2016, de la ora 17.00, în Rotonda Sălii Auditorium (Str. Ştirbei-Vodă, nr. 1-3) la performance-ul „cuminţenia pământului“, al artistului Manuel Pelmuş.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lucrarea de artă performativă face parte din expoziţia „Cuminţenia Pământului. Aceasta nu este o piatră“ şi marchează ultima sa zi de vizitare. Artistul abordează lucrarea lui Constantin Brâncuşi plecând de la nenumăratele interpretări pe care sculptura le-a primit de-a lungul timpului.

Manuel Pelmuş are o formaţie de coregraf şi după o lungă experienţă pe scena internaţională de dans contemporan şi-a îndreptat interesul spre sectorul artelor vizuale. În 2013, a reprezentat România (împreună cu Alexandra Pirici) la cea de-a 55-a ediţie a Bienalei de la Veneţia cu proiectul „O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia”. Lucrările lui au fost prezentate în spaţii cum ar fi: Van Abbe Museum Eindhoven, Hebbel am Ufer Berlin, Hebbel am Ufer Berlin, Moma Warsaw, Para/Site – Hong Kong, Centrul Georges Pompidou, Museum M Leuven, Museum der Moderne Salzburg, Bienala din Kiev, Bass Museum of Art Miami, The Off-Biennale – Budapesta, Judson Church New York, De Singel Anvers, Tate Liverpool.

Manuel Pelmuş a primit Berlin Art Prize pentru arte performative în 2012 şi premiul pentru excelenţă al Centrului Naţional al Dansului Bucureşti în 2014. Trăieşte şi lucrează la Bucureşti şi Oslo.

„Am ales să animez „Cuminţenia Pământului”, într-o cameră neagră, în întuneric, într-un darkroom - care este şi un spaţiu queer. Lucrarea e absentă şi prezentă în acelaşi timp, obiect şi subiect. Nu poate fi uşor descrisă, numită, măsurată şi identificată, iar în felul acesta are posibilitatea de a scăpa din interpretările şi agendele care i-au fost atribuite atât de insistent de-a lungul timpului şi poate deveni altceva, fără limite şi dincolo de un spaţiu bine delimitat.

Depersonalizarea din întuneric, departe de a fi înţeleasă drept ceva negativ, produce un puternic şi necesar potenţial politic şi afectiv, al unei noi subiectivităţi, în sensul propus recent de teoreticianul Andre Lepecki“, afirmă artistul Manuel Pelmuş.

Despre expoziţia „Cuminţenia Pământului. Aceasta nu este o piatră“

Expoziţia îşi propune să arate straturile narative care acoperă una dintre cele mai cunoscute şi controversate lucrări din arta românească modernă: „Cuminţenia Pământului“.

Realizată de Constantin Brâncuşi în 1907, „Cuminţenia Pământului“ a fost prima dată expusă în România la Societatea Tinerimea Artistică. Imediat a început un scandal care a polarizat lumea culturală. De atunci şi până în prezent, mica „piatră“ a fost una dintre cele mai comentate piese din arta românească.  

Curatoarea Valentina Iancu, împreună cu istoricii de artă Doina Lemny şi Alina Petrescu, arată poveştile „Cuminţeniei“ într-o expoziţie documentară. Valoarea culturală a operei lui Brâncuşi a crescut constant prin dialogul pe care încă îl provoacă printre artiştii contemporani. Expoziţia documentară este completată de o expoziţie de artă contemporană, o selecţie de piese care aduc o dimensiune actuală artei brâncuşiene. Expun: Irina Botea, Mircea Cantor, Alexandra Croitoru, Vlad Nancă, Manuel Pelmuş, Dan Perjovschi şi Alexandra Pirici.

La vernisaj au fost prezentate în premieră două lucrări de artă performativă, parte din selecţia curatorială, realizate de Alexandra Pirici şi, respectiv, de Manuel Pelmuş. Intervenţia coregrafei Alexandra Pirici a fost concepută special pentru sala Brâncuşi din Galeria Naţională, o lucrare de artă vie care aduce o interpretare nouă, feministă, lucrării lui Constantin Brâncuşi: „Cuminţenia Pământului nomadă“. 

Cuminţenia Pământului a fost încercarea mea de a da de fundul oceanului cu degetul arătător. Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul… Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită… Isis trebuia să rămână acoperită sub cel puţin unul dintre cele şapte văluri ale frumuseţii sale, sub cel al misterului – care îi oferă şi preţuirea şi nemurirea. - Constantin Brâncuşi

Iar Tudor Arghezi spunea: „Cuminţenia Pământului nu e întrecută decât în proporţii şi durată de portretul fratelui mai bătrân, Sfinxul“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările