Lucrările de consolidare şi restaurare la MNŢR s-au încheiat. Passima: Aşteptăm finalizarea lucrării sporului de putere
0
Lucrările de consolidare şi restaurare la Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) s-au încheiat la sfârşitul lunii ianuarie, a dezvăluit, pentru Agenţia de presă News.ro, cercetătoarea Liliana Passima, director interimar al instituţiei muzeale, ea precizând că aşteaptă ca Enel să urgenteze toate formalităţile pentru a finaliza lucrarea sporului de putere, fără de care expoziţia permanentă nu poate fi redeschisă.
Interimatul Lilianei Passima se încheie pe 19 mai, ea precizând că nu a primit încă informaţii cu privire la o viitoare prelungire a acestuia.
„Lucrările de consolidare şi restaurare s-au finalizat, practic, în luna ianuarie, la sfârşitul acelei luni având loc recepţia lucrărilor, în urma căreia, printr-un proces verbal de recepţie, noi am primit decizia de la UMP pentru aprobarea terminării lucrărilor”, a spus, vineri, pentru News.ro, Liliana Passima.
Directorul interimar al muzeului a explicat că încă nu a anunţat o dată pentru redeschiderea expoziţiei permanente, deoarece instituţia trebuie să obţină autorizaţia de funcţionare şi deoarece este necesară finalizarea lucrării sporului de putere.
„În această perioadă pregătim dosarul pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare. Sunt anumiţi paşi de ordin administrativ pe care trebuie să îi parcurgem. Trebuie să dăm o declaraţie notarială de conformitate a proiectului, trebuie să luăm avizele de la ISU. Aşteptăm ca Enel să urgenteze toate formalităţile pentru a finaliza lucrarea sporului de putere, care este una foarte complexă. Asta presupune o racordare a noului nostru generator cu noua instalaţie termică din muzeu care se bazează pe un sistem de ventilo-convectoare, cu implicaţii mult mai complexe decât ale celui anterior”, a spus Passima.
„Acestea sunt motivele pentru care nu ne-am hazardat să anunţăm o dată pentru deschidere, pentru că întâi de toate trebuie să fie rezolvate toate aceste condiţionări. Până nu se face şi verificarea instalaţiei termice care să ne arate că există o climatizare conformă cu normele de conservare şi restaurare ale unui monument istoric, nu putem introduce obiectele din colecţii în spaţiul expoziţional. Având în vedere că depindem de respectarea termenului pentru finalizarea lucrărilor de către Enel, deocamdată suntem în stand-by”, a adăugat cercetătoarea.
Ea a amintit că perioada minimă în care spaţiul trebuie să rămână liber în urma lucrărilor, pentru a-şi recăpăta stabilitatea micro-climatică este între 3 şi 6 luni.
„Spaţiul trebuie să fie liber între 3 şi 6 luni. Practic, 3 luni deja s-au epuizat. Sigur, clădirea trebuie să revină la stabilitatea micro-climatică. De asemenea, trebuie realizate şi probele cu sistemele de încălzire şi introducerea dezumidificatoarelor. Sunt mai multe operaţiuni la fel de complexe. De abia după aceea putem începe montarea expunerii permanente. În paralel, ne gândim la refacere, dar suntem condiţionaţi de aceste aspecte tehnice. Tocmai de aceea nu ne-am hazardat să avansăm o dată clară pentru deschiderea muzeului”, a explicat Passima.
Cercetătoarea a mai spus că lucrarea sporului de putere ar trebui să se încheie în luna iulie, iar repunerea expunerii permanente ar putea începe din august.
„În iulie ar trebui să se termine lucrarea sporului de putere. Abia după acea dată şi după ce se vor face probele, am putea să începem repunerea expunerii. O dată mai rezonabilă pentru deschiderea parterului ar fi în primăvara anului viitor”, a menţionat Passima.
Potrivit directorului instituţiei, lucrările de consolidare şi restaurare au fost efectuate cu un buget total de 27.521.271,0 lei fără TVA, procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor fiind întocmit pe 30 ianuarie.
Passima a precizat că pentru expunerea permanentă echipa MNŢR a planificat suma de 50.000 de lei în cadrul programului de activitaţi.
„Am reuşit să rezervăm pentru expunere 50.000 de lei, având în vedere că avem şi alte cheltuieli pentru că secţiile trebuie să funcţioneze. Nu poţi să anulezi activitatea unui muzeu orientând bugetul numai pentru expunerea permanentă. Sunt cercetători şi muzeografi care au programat conferinţe, avem expoziţii temporare, activităţi de educaţie muzeală care trebuie să aibă continuitate şi, bineînţeles, toate activităţile şi serviciile de mentenanţă, care au costuri mari”, a explicat directorul instituţiei muzeale.
Ea a explicat că expunerea permanentă nu va fi refăcută întocmai, ci vor fi adăugate elemente fotografice şi de metatext, prin care va fi inclusă „memoria locului”.
„Pentru expunerea permanentă, am propus un dialog între expunerea permanentă a lui Horia Bernea şi o privire contemporană asupra tradiţiei prin două spaţii noi ce se vor adăuga. Aceste elemente de noutate presupun nu numai o armonizare cu expunerea permanentă, ci şi o perioadă rezonabilă pentru elaborarea conceptului şi punerea lui în operă. Nu este o refacere a expunerii permanente mot-a-mot, în primul rând pentru că unele spaţii au suferit modificări care impun o nouă relaţionare a obiectelor şi spaţiului. În al doilea rând, pentru că unele obiecte, după o expunere îndelungată, trebuie să intre într-un proces de conservare şi restaurare”, a spus ea.
„Schimbările presupun adăugarea unor elemente vizuale, audio, de concept, care ţin mai degrabă de meta-text, de meta-muzeu, de includerea memoriei locului, pentru că au trecut 27 de ani şi o privire auto-reflexivă este necesară, dacă nu obligatorie. Toată această raportare la memoria locului nu a existat până acum. Este în primul rând o asumare a propriei istorii şi un dialog cu fondatorii muzeului, dar şi un demers care poate reprezenta o nouă sursă muzeografică”, a adăugat Passima.
„Buzunare culturale”
Liliana Passima s-a mai referit şi la deschiderea „buzunarelor culturale” în cadrul expunerii permanente, aflate la etajul 1, la al căror concept muzeul colaborează cu un cercetător-curator invitat.
„Este necesar un buget generos, ceea ce nu prea avem. Am făcut o estimare aproximativă, din care nu am primit decât jumătate. Va trebui să aşteptăm rectificarea de buget şi să ne descurcăm cu veniturile proprii. Erau 90.000 de lei doar pentru producţia conceptului expoziţiei unuia dintre aceste două spaţii, dedicat Arhivei de Imagine a MNŢR. Suma ar trebui dublată pentru celălalt spaţiu, «Ethnophonie»”, a spus Passima.
„«Buzunarele culturale» sunt adosate expunerii, nu se interpun cu sălile expunerii permanente. Problema va fi de resurse umane, pentru că suntem destul de puţini. Bugetul este limitat la elaborarea conceptului şi doar pentru o mică parte a cheltuielilor necesare punerii în operă. Anticipând problemele de buget, ne-am gândit ca pentru început să avem o viziune mai flexibilă asupra acestor spaţii, cu un statut de expunere temporară, cărora în timp să le putem adăuga elemente mai complexe”, a adăugat ea.
Etajul 2 al MNŢR, deschis publicului pentru prima dată după Revoluţie
Liliana Passima a mai dezvăluit pentru News.ro că cel de-al doilea etaj al MNŢR, care era destinat secţiilor de cercetare, va fi deschis publicului, ca spaţiu expoziţional, dar şi ca spaţiu pentru acţiuni din cadrul atelierului de creativitate al instituţiei. Acesta va putea fi vizitat pentru prima dată după Revoluţie.
„Am propus şi aprobat în Consiliul de Administraţie includerea unei părţi a etajului 2 în circuitul vizitabil, care anterior fusese destinat activităţii interne. Ceea ce înseamnă foarte mult. Bineînţeles că nu îl vom putea deschide acum, dar avem un întreg etaj care era deschis publicului în vremea lui Alexandru Tzigara-Samurcaş şi a lui Tancred Bănăţeanu, până la evacuarea Muzeului de Artă Populară, cum se numea în 1953, pentru a face loc Muzeului Lenin-Stalin. După 1990, doar jumătate din aceste spaţii au fost readuse în atenţia publicului, respectiv cel destinat bibliotecii”, a spus Passima, pentru News.ro.
„Tocmai pentru a nu agresa expunerea Bernea, am gândit etajul 2 ca pe un element flexibil al expunerilor temporare, în care să poată fi propuse proiecte/expoziţii dedicate dinamicii tradiţiilor. Acea perspectivă contemporană care lipsea sau care nu îşi găsea undeva spaţiul propriu de descoperire şi valorificare a ultimelor transformări, de radiografiere a unui prezent ţărănesc, necesar în dialogul culturii urbane cu cele rurale. Aici am putea avea expuneri temporare de o jumătate de an sau chiar de un an, gândite complex şi cu echipe interdisciplinare”, a adăugat ea.
Passima a menţionat că are în intenţie colaborări în proiecte comune cu Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) şi Fundaţiei Pro Patrimoniu privind tipul de revalorificare a unui patrimoniu rural, cu accent pe redescoperirea unor meşteşuguri şi revitalizarea unor comunităţi locale.
„Este mult de lucru, ideile circulă şi perspectivele sunt deschise, generoase şi frumoase. Dar bugetele sunt cheia”, a precizat Passima.
La etajul 2 va funcţiona şi o parte a atelierului de creativitate pentru copii, cu o serie de proiecte şi acţiuni dedicate diverselor categorii de vârstă.
Passima a mai spus că îşi doreşte să atragă şi sponsori, dar deocamdată există o problemă cu stabilirea de parteneriate public-privat.
„Ne dorim foarte mult să atragem şi sponsori. Suntem deja în discuţii cu un anumit sponsor, dar deocamdată nu am finalizat parteneriatul. Avem o problemă cu aceste parteneriate public-privat, a căror legislaţie a fost de curând modificată. Trebuie evaluate condiţiile în care o instituţie bugetară poate atrage fonduri private. Bugetul MCIN este foarte mic şi de fiecare dată avem senzaţia că vine şi mai împuţinat. Există o nevoie acută de sponsori şi, prin urmare, de un departament de fundraising care să atragă aceşti sponsori sau parteneri. Or, nu avem aşa ceva”, a explicat Passima.
„În cazul nostru, avem numai specialişti de PR, nu şi de fundraising. Dacă doreşti un specialist nu îl poţi plăti la nivelul pe care el îl reclamă. Şi atunci suntem nevoiţi să suplinim. Normal că nu e acelaşi lucru. Avem nevoie şi de dosare bine realizate ca să iniţiem întâlniri care ar putea rezolva sponsorizarea acestor tipuri de expoziţii şi proiecte”, a continuat cercetătoarea.
Despre interimat, Liliana Passima a spus că acesta i-a fost prelungit până pe 19 mai, ea precizând că nu a primit încă informaţii cu privire la o viitoare prelungire a acestuia.
„A fost prelungit până pe 19 mai. De luni nu ştiu ce se va întâmpla. A fost prelungit doar cu 30 de zile. E prima oară când am avut o prelungire atât de scurtă”, a spus ea, în contextul în care Virgil Niţulescu, fostul manager al muzeului, a câştigat în primă instanţă procesul intentat Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, însă fără ca decizia să fie încă definitivă.
Passima a spus că va face recurs, dar aşteaptă comunicarea hotărârii în primă instanţă, pentru a stabili cum va acţiona în continuare.
„Sigur că voi face recurs. Cred însă că MCIN este elementul principal în toată povestea aceasta şi prin urmare trebuie să-şi susţină în continuare argumentele pentru care s-a ajuns la această situaţie. Şi eu aş putea face contestaţie, pentru că am participat la un concurs, am fost declarată câştigător, însă fără a se fi încheiat procedura de semnare a contractului de management. Este o situaţie juridică destul de complexă. Aştept să se ajungă la o concluzie ca să văd cum pot acţiona după aceea”, a mai spus Passima.
MNŢR la Noaptea Muzeelor 2018
Referitor la Noaptea Muzeelor, eveniment care va avea loc sâmbătă, Liliana Passima a spus că se aşteaptă ca MNŢR să aibă în jur de 2.000 - 3.000 de vizitatori.
„Putem să ne aşteptăm şi la 1.000, 2.000, poate 3.000 de vizitatori. Anul trecut au fost 3.100. Nu putem face o estimare mai aproape de realitate, pentru că având muzeul închis un an, avem un oarecare dezavantaj. Depinde şi de cei care sunt interesaţi de specificul nostru şi de ofertele pe care noi le-am propus. Ar putea veni cei care îşi doresc să vadă începuturile muzeului. În cadrul proiectului «Muzeul Invizibil #4» facem în premieră o serie de proiecţii de film devenite atât imagini-martor ale unei perioade faste şi prolifice pentru muzeul nostru, cât şi instrumente de cercetare cu ajutorul cărora vizitatorii curioşi îşi pot formula propriile întrebări şi răspunsuri”, a mai spus Passima.
La MNŢR, vizitatorii pot vedea în premieră în România, expoziţia temporară „Aşa văzut-a Zaharia", improvizaţii într-o lume captivă (în Sala Foaier de la orele 18.00 la 00.00), regimul nocturn în viaţa ţărănească – „Poveşti etnologice cu Şerban Anghelescu” (între orele 18.00 - 19.00), animaţie muzicală cu Taraful lui Şandorică din Soporu din Câmpie (între orele 19.00 - 22.00) şi proiecţii de filme documentare etno/ antropologice (între orele 23.00 - 2.00).
Muzeul Naţional al Ţăranului Român a intrat parţial în renovare în luna iunie a anului 2016.
Se încarcă comentariile...
