„La traviata”, spectacolul toamnei la Opera Naţională Bucureşti

O nouă premieră a operei „La traviata” de Giuseppe Verdi, într-o montare originală semnată de apreciatul regizor britanic de operă Paul Curran, deschide stagiunea celei mai importante scene lirice din România.

Spectacolul „La traviata” va deschide stagiunea 2014-2015 în data de 30 octombrie. Renumit pentru montările sale spectaculoase, în teatre de operă din întreaga lume, printre care Teatro La Fenice din Veneţia şi Metropolitan Opera din New York, Paul Curran îmbină adesea clasicul cu noile tendinţe în regia de operă, astfel încât, cu aportul scenografului Gary McCann şi al dirijorului Alexander Prior, spectacolul de la Bucureşti se anunţă a fi o interpretare inedită şi captivantă a acestei capodopere verdiene.

În următoarea perioadă, instituţia care îşi aşteaptă spectactorii în spaţii reamenajate, cu o sală de spectacole cu acustică îmbunătăţită, a pregătit „şase premiere, invitaţi de marcă şi evenimente speciale”.

Recitalurile tematice, Concertul de Anul Nou, Gala Internaţională de Balet, Concursul Internaţional de Canto „Le Grand Prix de l’Opéra” – ediţia a III-a, Promenada Operei – ediţia a IX-a sunt câteva dintre evenimentele care se vor desfăşura în noua stagiune.

Şase premiere într-o stagiune

Seria premierelor prezentate iubitorilor artei lirice va continua cu alte cinci spectacole deosebite ce reunesc nume mari ale scenei mondiale. Primul dintre ele, după „La traviata”, este „La fille mal gardée”, de Ferdinand Hérold şi John Lanchbery, în coregrafia renumitului Sir Frederick Ashton (13 decembrie 2014); la începutul anului viitor urmează „Falstaff”, de Giuseppe Verdi, în viziunea regizorală a lui Graham Vick, reputat regizor englez care deţine în prezent directoratul artistic al Operei din Birmingham (19 februarie 2015). Urmează apoi „Triptic de balet” (25 aprilie 2015): „Classical Symphony” de Serghei Prokofiev, în coregrafia lui Yuri Possokhov, „Petite Mort” de Wolfgang Amadeus Mozart, în coregrafia lui Jiří Kylián, şi „Marguerite and Armand”, de Franz Liszt, în coregrafia lui Sir Frederick Ashton; „Manon Lescaut”, de Giacomo Puccini, în regia lui Jonathan Kent (23 mai 2015), şi baletul „Giselle”, de Adolphe Adam, în coregrafia lui Ethan Stiefel şi Johan Kobborg (6 iunie 2015).

Deschiderea stagiunii 2014-2015 marchează, totodată, un moment important în istoria instituţiei, şi anume redarea frumuseţii arhitecturale şi cromatice a clădirii Operei Naţionale Bucureşti, precum şi îmbunătăţirea acusticii sălii de spectacole.

„Sintagma «Trăind în Operă» reprezintă firul conducător al stagiunii ce va începe pe data de 30 octombrie. Este sensul pe care am vrut să îl imprimăm succesiunii de spectacole, concerte, evenimente speciale şi acţiuni conexe care o compun, pentru că ne-am dorit să oferim publicului nu doar un repertoriu îmbogăţit, ci şi ocazia de a păşi într-o Operă care se deschide şi i se dedică în întregime”, a declarat  Răzvan Ioan Dincă, directorul general al Operei Naţionale Bucureşti.

„Am avut şansa istorică de a reda frumuseţea spaţiilor ce compun astăzi Opera Naţională Bucureşti şi ne dorim ca publicul nostru să beneficieze de o experienţă completă într-o Operă adaptată cerinţelor secolului al XXI-lea”, a mai spus el.

O limitare importantă în buna desfăşurare a activităţii şi în dezvoltarea repertoriului artistic al Operei Naţionale Bucureşti a constituit-o, ani la rând, acustica sălii de spectacole. De la activitatea ansamblurilor mari la posibilitatea de a invita artişti de renume, acustica sălii a reprezentat un impediment pentru o foarte bună desfăşurare a reprezentaţiilor din punct de vedere al calităţii actului artistic. Studiul acustic comandat de instituţie a oferit soluţii în vederea corectării deficienţelor şi a presupus o serie de intervenţii atât la fosă, cât şi în spaţiul sălii de spectacole.

Pe parcursul stagiunii 2014-2015, Opera Naţională Bucureşti va concretiza şi două proiecte editoriale ample, respectiv Editura Operei şi revista lunară ,,Opera”. De asemenea, librăria şi Muzeul Operei, aflate acum în plin proces de modernizare, cafenelele sau Studioul pentru copii, sunt câteva dintre proietele importante ale instituţiei.