Acesta este capul de afiş al primelor zile ale Festivalului SIMN, Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi, manifestare de o extindere remarcabilă, eveniment aflat astăzi la cea de a XXVI-a ediţie.

Opera camerală la care mă refer este Trio-ul op. 87 pentru flaut, violă şi harpă, de Dan Dediu, actualul preşedinte al SIMN. Un opus consistent de natură post-impresionistă, scris cu un deceniu şi jumătate în urmă, lucrare de un impresionant echilibru în ce priveşte construcţia, dar şi tipologia expresiei. Autorul reia o formulă cameral-instrumentală acreditată de Claude Debussy cu mai bine de un secol în urmă. Luminozitatea, acuitatea expresiei, natura contrastelor şi virtuozitatea instrumentală în ansamblu acreditează un opus major în peisajul componistic actual de la noi, un remarcabil echilibru pe care autorul reuşeşte să-l stabilească între valorile tradiţionale ale muzicii europene şi o gândire inovatoare, dinamică. Realizatorii concertului de deschidre a Festivalului, Trioul instrumental MaXeMa, au evoluat în Festival dat fiind sprijinul fundaţiei Pro Helvetia; alături de flautistul Matthias Ziegler, de harpista Xenia Schindler, violistul Marius Ungureanu a dat măsura unui uimitor antren mobilizator. Îi datorăm bucuria unui întreg recital susţinut în compania pianistei Verona Maier, a percuţionistului Aexandru Matei, moment special de o largă diversitate stilistică, de la Sonata sibianului Wolf von Aichelburg, o lucrare clasicizantă datorată unei personalităţi de cuceritoare complexitate, la creaţii datorate lui Luciano Berio, Edison Denisov, Alfred Zimmerlin.

O coeziune animată de talentul, de elanul mobilizator al maestrului Alexandru Matei, a întreţinut spectacolul de sunet şi imagine al cunoscutei formaţii de percuţionişti Game a Universităţii bucureştene de muzică; lucrări ale unor creatori aparţinând unor generaţii diferite, autori mai tineri şi mai vârstnici, manifestă o îndreptăţită deschidere pentru cea mai diversă, cea mai veche, pentru cea mai extinsă familie de instrumente valorificate acum în varianta unui captivant spectacol datorat unor autori cum sunt Adina Sibianu, Mihai Murariu, Mihai Măniceanu, Cătălin Creţu, Sebastian Androne. Au fost susţinuţi de o întreagă echipă de inginerie tehnică şi artistică, cea care a asigurat procesarea sunetului, a imaginii a luminilor, echipă din care au făcut parte Alexandru Pataticcs, Dan Bujor, Dan Alexandru...

Alte momente, alte argumente pentru imaginea actualei ediţii a festivalului SIMN?

Am în vedere recitalul cameral voce-pian al soţilor Bianca şi Remus Manoleanu, un exemplu de dăruire în zona acestui preteţios gen ce îngemănează cuvântul şi muzica sub semnul poeziei; recitalul a fost dedicat unor creatori de la noi, maeştrilor de azi şi de ieri, maeştrilor Pascal Bentoiu, Ede Terényi, Theodor Grigoriu, Cornel Ţăranu.

Un interes aparte a suscitat evoluţia formaţiei orchestrale Concerto a UNMB, ansamblu condus de dirijorul, de profesorul şi compozitorul Bogdan Vodă. Este un veritabil laborator de acţiune profesională privind constituirea şi susţinerea performanţei în ansamblu. Pe parcursul unui întreg program de muzică românească am fost martorii confruntării tinerilor instrumentişti cu nivelul creaţiei maeştrilor - am în vedere prima Simfonie de Tiberiu Olah -, dar şi cu drumul de început al unui tânăr ce tinde a se iniţia pe drumul trudnic al creaţiei; mă refer la tânărul Vlad Baciu, student în anii finali ai studiilor universitare. Lucrarea domniei sale, Carmin, ar trebui să marcheze începutul unor clarificări privind opţiunile componistice. Momentul cel mai captivant al serii l-a adus prezentarea în primă audiţie absolută a Concertului pentru clarinet-bas şi orchestră de Adina Dumitrescu, un autor matur ce meditează responsabil în elaborarea discursului muzical, a formei lucrării; inclusiv alegerea instrumentului solist - o alegere neaşteptată - denotă nivelul opţiunilor în zona expresiei grave.

Este o ediţie festivalieră ce depăşeşte alegerile unui public restrâns, ale unui public de specialitate! O ediţie ce tinde a se adresa unui auditoriu mai larg, invitat a observa avatarurile muzicii actuale, ale muzicii secolului XX; valori receptate inclusiv din perspectiva observatorului tânăr, inteligent, dinamic... stimulat de curiozitatea firească a omului zilelor noastre.

Concerte camerale şi simfonice, simposioane tematice dintre cele mai captivante, recitale solistice, muzica unui secol de muzică... dar şi creaţia zilelor noastre, multe prime audiţii absolute...; muzică românească şi nu numai. Iată o perspectivă mai mult decât promiţătoare pentru actuala ediţie a Festivalului SIMN. Un Festival pe parcursul căruia nu ar trebui să ne plictisim. Ba dimpotrivă!